Transfagarasan
Drum ÎNCHIS Până la 1 Iulie 2023Întrebări frecvente
Transfagarasan Deschis 2023
Drum Închis Până la 1 Iulie 2023

Argeș Venind din sud
Până la Cabana Capra HartaSibiu Venind din nord
Până la Bâlea Cascadă HartaData deschiderii: Transfăgărășanul se deschide în mod oficial de la 1 Iunie 2023 și se închide la 1 Noiembrie 2023. În afara acestei perioade, drumul este blocat cu barieră la Cabana Capra (Sud) și Bâlea Cascadă (Nord). Drumul se blochează din cauza riscului crescut de avalanșă în zona alpină (1800m+). Cu toate acestea, începând cu jumătatea lunii mai, drumul este practicabil, la picior - de la Cabana Capra până la Bâlea sunt 9km iar de la Bâlea Cascadă 13km.
Despre urși: Începând cu luna Aprilie, urșii încep să iasă din hibernare și apar pe marginea străzii. Este foarte important ca turiștii să nu hrănească animalele sălbatice! Primind hrană de la turiști, urșii devin din ce în ce mai agresivi cu oamenii deoarece încep să îi perceapă ca pe o sursă de hrană, nu ca pe un pericol.
Date generale: Drumul are o lungime de 151 km și începe oficial din sud, din localitatea Bascov și se termină la nord odată cu intersecția cu DN1 (Brașov - Sibiu). Construcția lui a durat 4 ani (1970 - 1974) și, începând cu Barajul Vidraru și până la comuna Cârțișoara străbate munții Făgăraș oferind peisaje unice în lume. Click pe butonul de mai jos pentru a ajunge la secțiunea dedicată construcției și istoriei drumului:
Obiective Turistice Transfagarasan
Descoperiți obiectivele turistice din cele patru locații care definesc Transfăgărășanul în cel mai complet ghid turistic elaborat vreodată!

Obiective Turistice Sibiu
Sibiu - Obiective Turistice
Descoperiți Sibiul prin prisma obiectivelor turistice ce pun în evidență istoria bogată a acestei capitale culturale europene! Pe această pagină veți găsi monumente, muzee, parcuri, cazare, restaurante, baruri, terase și multe altele.

Obiective Turistice Transfăgărășan
Transfăgărășan - Obiective Turistice
Cel mai frumos drum din lume cuprinde numeroase obiective turistice, unele mai puțin cunoscute decât altele. Vă invităm să descoperiți Transfăgărășanul împreună cu toate monumentele sale istorice și inginerești!

Obiective Turistice Munții Făgăraș
Munții Făgăraș - Obiective Turistice
Descoperiți vârfurile, cascadele, lacurile glaciare și traseele de drumeții care străbat cei mai înalți munți din România. Pe această pagină veți găsi trasee de hiking detaliate ce pot fi descărcate gratuit pentru a fi folosite pe munte!

Obiective Turistice Curtea de Argeș
Curtea de Argeș - Obiective Turistice
Fie că vă opriți doar să vizitați Mânăstirea din Curtea de Argeș sau celelalte lăcașuri, merită să îi acordați acestui mic oraș de provincie cu aer medieval câteva ore din timpul dumneavoastră!
Spectaculosul Transfăgărășan. Povești, puncte de reper, trasee și obiective turistice
Supranumit „drumul din nori” și „Marele Balaur” sau „Balaurul” și alintat „Visul lui Manole”, dar apreciat ca fiind cel mai frumos drum de altitudine din lume, bucurându-se de o binemeritată celebritate, Transfăgărășanul este cu certitudine printre cele mai iubite trasee asfaltate de altitudine. Și merită să fie iubit pentru spectacolul continuu pe care îl oferă, dar și pentru istoria, legendele și poveștile din jurul lui.
Cu siguranță este unul dintre cele 10 obiective pe care trebuie să le vezi, în România, ca să descoperi că, dorința de a-l revedea, iar și iar, iarnă sau vară, nu-ți mai dă pace!
Drumul geniștilor
Inițial trebuia să fie doar un drum forestier. Invazia trupelor Sovietice în Cehoslovacia și autonomia față de URSS, pe care se baza popularitatea lui Ceaușescu, l-au transformat într-un drum de importanță strategică, care avea să lege Muntenia de Transilvania și care să permită trupelor din Transilvania să ajungă în Muntenia, și invers, în maximum 12 ore.
Titularii de investiție au fost Ministerul Economiei Forestiere şi al Materialelor de Construcţii pe versantul nordic şi Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor pe versantul sudic, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, ca element de execuţie, pentru întregul traseu. În mod special tunelul de la cota 2042 a fost încredinţată Ministerului Energiei Electrice.
Coordonarea activităţii efectivelor de militari dislocate pe şantier a fost dată Comandamentului Trupelor de Geniu, condus de generalul locotenent Vasile Şilicariu.
La început s-a acționat cu două unități de geniști din Regimentul 1 Geniu „Alexandru Ioan Cuza”, Râmnicu Vâlcea. Aproximativ 200 de militari în fiecare grupă, au atacat lucrarea din două părţi: de la nord la sud, de la şoseaua Sibiu-Făgăraş, către cabana Bâlea Cascadă şi de la sud la nord pe marginea lacului Vidraru şi pe valea Caprei. Ulterior, s-a alăturat, în decembrie 1970, și Regimentul 1 Geniu care s-a concentrat pe partea de „Sud”, în timp ce pe partea de „Nord” a intrat Regimentul 52 Geniu Alba Iulia, comandat de locotenentul colonel Nicolae Mazilu. Unităţile de geniu au fost întărite şi cu militari din unităţi de alte arme, aceste efective schimbându-se din şase în şase luni.
„Batalionul 53 Geniu Alba Iulia a construit în cinci ani, ceea ce, probabil, azi s-ar face în 20! Doar coordonarea din armată, regulile și disciplina au făcut posibilă lucrarea”. Afirmația aparține generalului de brigadă (r) Nicolae Mazilu, cel care a coordonat șantierul. „Am dus cu funicularul, care căra mâncare oamenilor, un buldozer făcut bucăți, pe care l-au asamblat sus la cora 2000. Asta a fost strategia: oriunde se putea, se deschide un punct de lucru. Geniștii au lucrat gratis, dar a funcționat extrem de eficient un sistem de prime. Nu a fost ușor, dar nu a fost imposibil, iar cea mai bună dovadă este că am făcut Transfăgărășanul în cinci ani, cu tot cu tunele!”, povestește Mazilu.
Poarta Geniștilor, pe tronsonul Cabana Bâlea-Cascada Bâlea, la cota 1200, amintește de momentul străpungerii unei porțiuni foarte dificile de stâncă, prin dinamitare, constând într-o bucată ascuțită de stâncă, cu o placă comemorativă, închinată trupelor de geniu ale Armatei României.
Proiectul a fost adaptat de mai multe ori pe parcurs, după ce lucrările de construcție începuseră efectiv. Dacă în etapa inițială se prevedea ca drumul să aibă o singură bandă de circulație, plus acostament, iar traseul din jurul lacului Vidraru să urmărească malul vestic, în primăvara lui 1971 proiectul se schimbă radical. Transfăgărășanul devine drum național de zonă montană, cu două benzi de circulație, lățime minimă de șase metri, acostament de un metru pe toată lungimea, cu supralărgiri și supraînălțări în curbe. Traseul de pe zona contur a lacului Vidraru se multă „din mers” de pe vest pe est, după ce s-a constatat că malul vestic este extrem de dificil de abordat, deși mai scurt cu cu 10 kilometri, și cu mari probleme din cauza zăpezilor. Zona a fost una relativ accesibilă, asfaltul Transfăgărășanului așezându-se pe traseul drumului forestier utilizat anterior, dar și în timpul construirii barajului Vidraru.
Puțin știu că din proiectul inițial a dispărut un viaduct, alegandu-se, un ocol mai mare pe conturul lacului, care a lungit traseul cu circa opt kilometri, dar care a redus costurile.
Date tehnice, puțin știute
Panta de înclinare a serpentinelor este de 6% și doar în câteva locuri, în mod excepțional, trece de 8%. Raza minimă a curbelor este de 25 de metri, iar la serpentine de 15.
Segmentul de Nord are 35,1 kilometri. Începe la șoseaua națională Sibiu-Făgăraș, prin Cârțișoara, până sus, la Bâlea Lac. Tunelul străbate creasta Făgărașului între Vârfurile Capra și Paltinul, între 2025 și 2042 metri altitudine și are 887 metri lungime.
Segmentul de Sud are două părți, prima de la ieșirea din tunel, pe Valea Caprei, are 25,6 kilometri, al doilea, pleacă de la Arefu și urmărește conturul lacului Vidraru și are 29,5 kilometri. Însumat sunt 90,2 kilometri de drum alpin, pe dublu sens.
Pentru realizarea drumului s-au executat circa 4 milioane metri cubi de terasament, 290 de mii metri cubi de fundaţii, 598 de mii metri pătraţi de suprastructuri de macadam, 290 de mii metri cubi de zidărie, 830 de lucrări transversale, 27 de viaducte şi poduri, s-au folosit peste 6 milioane de kilograme de explozibil.
Transfăgărășanul nu a însemnat doar săparea și deschiderea drumului în stâncă, ci și lucrări de consolidare a versanților (în unele zone nu s-a mai intervenit niciodată de la finalizarea lucrărilor, până azi, pentru că pur și simplu nu a fost nevoie) și aducțiuni și amenajări hidrografice pentru direcționarea apei pâraielor, dar și a celei din topirea zăpezii de pe versanți, la care s-au adaugat betonări ale pereților verticali și consolidări de maluri. Toate aceste lucrări s-au finalizat cu adevărat în vara lui 1980.
Buldozerul din terasament
În apropiere de Poarta Întâlnirii, locul joncțiunii șantierului de sud cu cel de nord, unde se află un monument închinat celor care au construit Transfăgărășanul, în timpul lucrărilor, o avanașă de bolovani, a îngropat un buldozer. Exact peste utilaj s-a prăvălit un bolovan uriaș, apreciat la vreo 700 de tone. Pentru că zona era mlăștinoasă, din cauza pâraielor, buldozerul a fost înghițit, în câteva ore, în sol, sub greutatea pietrelor. Și acolo a rămas! Costurile pentru dinamitarea stâncii și eventuala recuperare a buldozerului, oricum inutilizabil, nu se justificau, așa că peste el, câteva luni mai târziu avea să treacă drumul.
Serpentinele
Sunt două segmente de drum celebre pentru seria de serpentine și panoramă. Este fabulos și să conduci pe porțiunile acestea, și să fii pasager. Greu de spus care să fie prima alegere și care este cea mai palpitantă.
O porțiune este pe partea de sud de la Complexul Turistic Capra, până la tunel, alta după tunel până la Bâlea Cascadă. Merită adăugată și secțiunea de la Poarta Întâlnirii la Hotel Bâlea Cascadă pentru drumul sucit și răsucit care se îndoaie și se contorsionează, alunecând la vale printre stânci, brazi și pâlcuri răzlețe de foioase.
Dintre toate, serpentina lui Radovici (topograf militar) este considerată cea mai frumoasă serpentină alpină din lume și a devenit reper de orientare. Este un ac de păr, cu brațe curbate peste un viaduct și un podeț, cu bucla largă și perfect circulară, la 1700 de metri, pe partea de nord.
Circulația pe Transfăgărășan
Vara se poate ajunge până la Bâlea lac cu mașina, însă între 1 noiembrie și 1 iulie, Transfăgărășanul este închis oficial pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 104 (Piscu Negru - județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă - județul Sibiu), pe celelalte porțiuni circulația fiind permisă tot timpul anului, cu excepția situațiilor când vremea este nefavorabilă. În sezonul rece, Valea Bâlea, între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac (pe o lungime de 3.700 metri), se poate traversa doar cu telecabina situată în imediata apropiere a cabanei Bâlea Cascadă la 1.234 metri altitudine.
Locuri de belvedere. Locuri de popas
Transfăgărășanul nu-ți permite, dacă mergi cu mașina, să te oprești oriunde ai vrea. Pe parcursul întregului traseu sunt locuri de popas amenajate, de regulă în punctele de interes, dar și acolo unde spectacolul naturii trebuie admirat, nu din goana mașinii (deși pe tot Transfăgărășanul, viteza maximă admisă este de 40 de km/h), ci în tihnă.
Câteva locuri din această categorie se cuvin neapărat menționate:
- după ce treci de Cetatea Poienari, înainte de acul de păr de la Valea lui Stan, „Balaurul” se vede șerpuind pe coasta muntelui; de jos, la vreo 50 de metri în sus, se vede Viaductul lui Stan, unul dintre cele mai frumoase și mai reprezentative lucrări de artă ale Transfăgărășanului;
- Barajul Vidraru și Lacul Vidraru sunt alte puncte care trebuie admirate și lăudate: la fel și Statuia Omul de fier, Prometheus pe a cărui platformă, uneori, se poate urca pentru o imagine de ansamblu absolut spectaculoasă; cei care prind momentul în care apa din lac se revarsă prin preaplinul barajului se pot considera cu adevărat norocoși și fericiți; apa cade prin cele trei guri, de la 160 de metri;
- de la baraj, la stânga, se formează drumul spre debarcader, iar mai sus, se poate ajunge pe drum forestier, la Cascada Călugărița, de unde perspectiva peste lac este unică;
- la Conacul Ursului, se văd cel mai vine versanții printre care își taie drum Transfăgărășanul, iar spectacolul naturii este în egală măsură copleșitor, liniștitor și schimbător în funcție de vreme și anotimp;
- neapărat trebuie văzut peisajul care se deschide la Complexul Turistic Capra, la Cascada Capra și la Fereastra Zmeilor, iar mai apoi, cateva sute de metri mai sus, la kilometrul 110, pentru perspectiva largă care se desfășoară în vale; acesta este și locul până la care Transfăgărășanul rămâne deschis, permanent; și tot aici, poți găsi aproape sigur zăpada, chiar și la mijlocul lui iunie.
Făgărașii - Alpii Transilvaniei
Munţii Făgăraş sunt vertebra cea mai interesantă, cea mai mare și cea mai masivă din întreaga coloană a Carpaţilor României. Au o suprafață de circa 2800 kilometri pătrați, iar desfășurarea crestelor pe direcția est-vest, adună 70 kilometri cu altitudini frecvent peste 2000 de metri. Lățimea între porțiunile terminale nord-sud este de până la 40 kilometri, iar structura lor masivă și armonioasă, austeră, dar incredibil de frumoasă, pune în evidență interfluvii etajate și circuri glaciare adânci, subliniate de particularitățile biopedoclimatice ce alcătuiesc geologia alpină tipică Făgărașului.
Cele mai înalte culmi muntoase
Vârful Moldoveanu are doar cu 111 metri mai puțin decât culmea absolută a Carpaților, vârful Gerlachovský (2655 m). Alte șapte vârfuri trec de 2500 de metri: Negoiu cu 2.535 m, Viștea Mare cu 2.527 m, Călțun-Lespezi cu 2.522 m, Vânătarea lui Buteanu cu 2.507 m, Cornu Călțunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, și Dara cu 2.501 m. Lor li se adaugă alte 42 de culmi care trec bine de 2.400 metri și alte peste 150 de vârfuri de peste 2.300 metri.
Masivi, semeți, spectaculoși, Făgărașii au fost îmblânziți. Înainte de construcția barajului Vidraru și, puțin mai târziu, a Transfăgărășanului, abia dacă puteau fi trecuți, vara, cu calul, pe poteci bătute de caprele negre și urși.
Așa densitate de creste, culmi, văi și abrupturi nu se mai regăsesc decât în Alpi. Din zonele de creastă alunecă, spre nord și sud, picioare de munte dispuse aproape perpendicular pe creaste cu înfățișări diferite, orientate spre nord sau spre sud. Cele mai multe dintre ramificațiile nordice sunt abrupte, stâncoase, foarte înguste și pe alocuri zimțate (de exemplu Muchia Albota), mai line fiind doar în zonele cu păduri de conifere, foarte dese sub linia a 1.700 metri altitudine. Crestele dinspre sud sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni.
Ramificațiile nordice ale Făgărașilor sunt crenelate și spectaculoase: Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor, șeile dintre văile Șerbotei (în nord) sau zona izvoarelor Scara și Negoiu, la sud. Văile dinspre nord sunt foarte înclinate și coboară în salturi, propice cascadelor și torentelor sezoniere. Văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei și Sâmbetei sunt printre cele mai pitorești.
Cele 95 de lacuri ale Făgărașului
Munții Făgăraș păstrează vizibilă cea mai mare suprafață modelată de formațiunile înghețate din ultima glaciațiune. Gheţarii au săpat bazine adânci în stâncile care i-au adăpostit, iar după topirea lor, și ulterior, locurile s-au umplut de apă.
Rezultatul eroziunii, molozul depozitat de alunecarea ghețarilor au provocat stavile pe unele văi care în final au contribuit la formarea lacurilor glaciare situate la mari altitudini. Unele din acestea sunt alimentate de izvoare subterane.
Lacurile glaciare din Făgăraș sunt printre cele mai frumoase din Europa. Sălbăticia zonelor de munte, peisajele impresionante, văile și grohotișurile, formațiunile geologice rezultat al efectelor glaciațiunii, fac din zona Făgărașului și lacurile sale o provocare și un țel în sine, pentru cei care iubesc cu adevărat munții.
Unele dintre lacurile din Făgăraș sunt cunoscute, dar în replică vin lacurile mici, la unele dintre ele fiind o aventură de montaniard iscusit încercarea de a ajunge, dar efortul este mereu răsplătit de emoția și bucuria reușitelor.
Din cele 95 de lacuri ale Făgărașului, unele foarte mici, altele colmatate, altele sezoniere, 75 sunt pe versantul sudic și 20 pe versantul nordic, iar ca suprafață însumată sunt cea mai vastă zonă din Europa modelată de ghețarii din Cuaternar.
Relieful glaciar tipic se găsește de-o parte și de alta a crestei principale, între vârfurile Ciortea (2472 m), în vest și Urlea (2473 m), în est, pe o lungime de 28 kilometri. În acest spațiu sunt de menționat complexele glaciare Ciortea-Avrig, Negoiu-Calțun, Bâlea-Capra, Podragu, Vistea Mare-Moldoveanu, Sâmbata, Urlea-Zârna.
Lacul Bâlea
Circul glaciar Bâlea este dominat de creste crenelate din care se ridică, de la est la vest, vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.507 m), Văiuga (2.443 m), Iezerul Caprei și Paltinu despărțite de șaua Caprei (2.315 m) și curmătura Bâlei (2.208 m).
Lacul Bâlea se află la o distanță de 77 km de orașul Sibiu, 68 km de Făgăraș și la 85 km de Curtea de Argeș, pe Transfăgărășan.
Trei rezervații naturale
Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt prea puține față de bogăția locurilor.
Golul alpin și lacul Bâlea
Golul alpin și lacul Bâlea, prima și cea mai cunoscută are o suprafață de 120,45 ha, și cuprinde un teritoriu străjuit, la sud, de vârfurile Vânătarea lui Buteanu (2.508 m), Capra (2.450 m) și Paltinu Mare (2.480 m), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Bâlea. Rezervația include în circul glaciar Bâlea și lacul glaciar, cel mai mare lac glaciar al Munților Făgăraș.
Rezervația Arpășel
Rezervația Arpășel, cu o suprafață de 736 ha, este situată pe versantul nordic, cuprinzând etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine.
Calcarele de la Turnul Roșu
Calcarele de la Turnu Roșu, în apropierea localității Turnu Roșu, cuprinde o fâșie de calcare suprapuse pe șisturi cristaline. În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile.
Vânătoare în munții Făgăraș
Datorită bogăției lor cinegetice, munții Făgăraș sunt adesea preferați pentru partide de vânătoare desfășurate de unii dintre cei mai faimoși practicați ai acestui sport. De la faimoasele capre negre, la urs și mistreți, acești munți abundă în biodiversitate. Nu uitați însă că, pentru a face vânătoare în România, trebuie să obțineți un permis de vânătoare de la o asociație de vânători, care implică automat și cursuri pentru permisul port armă și examenul de vânător.Barajul Vidraru
În mod cert, este unul dintre cele mai frumoase din ţară. În plus, aici este mereu răcoare, fiind locul cel mai potrivit pentru a fugi de caniculă.
Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat în anul 1965 de Barajul Vidraru, în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul și instalațiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism și sporturi. Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul are o suprafață totală de 893 ha. Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate, începând în anul 1960.
Vârful Moldoveanu - trasee
Are 2.544 de metri, dar ultima măsurătoare oficială s-a făcut acum vreo 25 de ani și nu este exclus ca de atunci și până acum, înălțimea să se fi modificat.
La nivelul barajului Vidraru, Moldoveanu este undeva în dreapta sus, dar nu se vede, pentru că este înconjurat de alte vârfuri de 2.500 de metri. Din Valea Buda, pe partea opusă a Vârfului Râiosu, se pleacă pe picioare. Se trece de Muchea Mircea, ajungi la prima stână din muntele Podul Giurgiului, spre Curmătura Moldoveanului. De aici, abia poți vedea Vârful Moldoveanu, de o parte, și Vârful Roşu, de alta.
Drumul este greu, accidentat, și nu este recomandat decât în iulie și august, când nu mai există risc de avalanșă. În pas voinicesc, durează 4-5 ore.
Valea Vâlsanului – Vârful Moldoveanu este un traseu de 12-16 ore, relativ greu și recomandat celor care au antrenament pe munte. Este ideal în septembrie și nerecomandat iarna. Traseul are circa 35 de kilometri, începe la Barajul Vâlsan, merge pe Şaua Scărişoara, ajunge la Vârful Galbena, apoi la Lacul Galbena și Vârful Roşu și se termină pe Vârful Moldoveanu.
Nu se poate urca fără echipament de munte, haine groase (media de temperatură anuală pe Moldoveanu este de -3 grade Celsius), mâncare, apă și telefon mobil, deși doar în unele zone ai semnal. Nu se urcă pe Moldoveanu fără să treci pe la punctul Salvamont de la Curtea de Argeș, pentru a anunța drumeția.
Valea lui Stan - traseu
Una dintre cele mai frumoase povești ale Făgărașului, este Valea lui Stan. Traseul este accesibil oricui are o condiție fizică bună și-și cunoaște limitele. Traseu impune atenție, evitarea oricăror excese și exagerări, și mult respect și dragoste față de munte.
Intrarea în traseu este la mai puțin de trei kilometri după cetatea Poienari, urcând dinspre Curtea de Argeș. Locul este marcat cu o troiță aflată chiar la intrarea în traseu, iar Transfăgărășanul face acolo o curbă de 180 de grade. Zona cheilor și a scărilor – porțiunea dificilă, se parcurge într-o oră și jumătate. După ce se termină această parte din traseu, prin chei, se ajunge la micul baraj care marchează sfârșitul traseului amenajat, marcajul continuă cu un urcuș abrupt prin pădure până într-o poieniță unde mai toate grupurile opresc pentru masă de prânz. Urmează o coborâre prin pădure, apoi o porțiune de drum forestier care ocolește coadă lacului se ajunge la barajul Vidraru. Parcurgerea completă durează circa 4-5 ore, în funcţie de capacitatea fiecăruia.
Bâlea lac - Bâlea cascadă - traseu
Probabil cel mai cunoscut traseu din Făgăraș, și unul dintre cele mai ușoare, dar impracticabil iarna. Traseul pornește de lângă stația telecabinei, trece peste pârâului Bâlea și urcă abrupt circa de 30 minute prin pădure, de unde se vede Cascada Bâlea.
Cascadele
Nouă cascade fac spectacol, mai ales la începutul verii, la topirea zăpezilor, în Făgăraș. Uneori, în perioadele ploioase din toamnă spectacolul devine din nou palpitant, căderile de apă având debite mari.
Cascada Bâlea situată la 1200 metri altitudine, este cea mai mare cascadă în trepte. Apa se prăvălește de la 60 de metri. Denumită și Urlătoarea Bâlei este situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, pe cursul pârâului Bâlea.
Capra cunoscută și sub numele de „Cascada Iezerului" este pe versantul sudic al Făgărașilor, la 1.690 metri, pe marginea drumului Transfagarașanului.
Cascadele din Valea Rea se întind de-a lungul văii și adună apele de sub cele mai înalte scurse de Moldoveanu și Viștea Mare. Din lacul Valea Rea, numit din cauza formei și Iezerul Triunghiular se formează, pe o diferență de nivel de 600 de metri și pe trei trepte glaciare, trei cascade mari, dintre care cea din mijloc este mai mare și mai spectaculoasă.
Căderea de apă numită Cascada Zbuciumată are o înălțime de aproximativ 100 de metri este tot în trei trepte și este alimentată de pârâul Galbena.
Locuri de văzut. Puncte de interes turistic
Transfăgărășanul începe, practic de la Bascov, exact acolo unde se termină autostrada București - Pitești, la sensul giratoriu, unde drumul face la stânga spre Curtea de Argeș. Drumul național 7C se termină în Cârțișoara, iar puțin după această localitate se înnoadă cu E68, tot într-un sens giratoriu. De aici până-n Sibiu mai sunt doar 44 de kilometri.
Curtea de Argeș
Prima capitală a Țării Românești, orașul a decăzut după mutarea centrului administrativ la Târgoviște, dar a renăscut odată cu desemnarea catedralei Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. Aici sunt înmormântați Regele Mihai și Regina Ana, iar Mănăstirea și fântâna lui Manole sunt puncte de reper importante atât istoric, cât și arhitectural.
Nu uita să treci pe lângă ruinele Bisericii Domnești, monument de secol XIV aflat pe lista UNESCO și nici pe lângă biserica Olari, impresionantă prin picturile murale exterioare.
Merită văzute și admirate câteva case, monument istoric: Casa Goangă, Casa Cioculeștilor, Casa Rădulescu, Casa Chiriță și Teodorescu, Vila Rozelor, dar și Casa Dumitru Norocea, Casa Călinescu - aceasta aparținându-i lui Armand Călinescu, fost prim-ministru al României, asasinat de legionari în septembrie 1939.
În zonă sunt hoteluri și pensiuni (hotel Posada și Subcarpați, pensiunile Geostar, Casa Mediavală - de unde poți lua biciclete gratuit). Nu rata nici posibilele locuri de cazare din Corbeni și Arefu. Locurile sunt extrem de pitorești și au un farmec aparte.
Nu trebuie să ratezi Păstrăvăria Zăvoi, în comuna Valea Danului, la aproximativ doi kilometri de Curtea de Argeș. Este un complex care oferă cazare și posibilitatea de a pescui păstrăv și crap.
Cetatea Poenari
Situată în Cheile Argeşului, lângă Arefu, Cetatea Poenari a fost construită de Negru Vodă, în secolul XIV, cu scopul de a fi punct de observaţie şi de apărare. De la înălţimea cetăţii, poţi vedea Cheile Argeşului în toată splendoarea, Barajul Vidraru şi Munţii Făgăraş. Pentru vizitare trebuie să urci 1480 trepte, pentru ca, mai apoi, să descoperi misterioasele ruine și legendele lui Vlad Ţepeş.
Muzeul Badea Cârțan
Aflat în Cârțișoara, muzeul a fost inaugurat în 1968 și cuprinde diferite obiecte care i-au aparținut ciobanului. Colecția cuprinde icoane pe sticlă, cărțile lui Badea Cârțan, fotografii vechi, ceramică și lăzi de zestre. Gospodăria este cuprinsă din tindă, pivniță și casa propriu-zisă, compusă din trei încăperi, tipică secolului al XIX-lea.
Badea Cârțan i-a cunoscut pe Ioan Slavici, Spiru Haret și Nicolae Iorga, de la ei învățând despre istoria poporului român și despre ideea de romanitate. A ajuns pe jos la Roma, în anul 1896, ca să vadă Columna lui Traian. Cârțan s-a culcat la baza Columnei, iar presa din Italia a scris că “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. Din iubirea ce o purta față de istoria poporului român, Badea Cârțan a călătorit prin Elveția, Ungaria, Austria, Egipt, Ierusalim și Germania, pentru a se convinge singur despre relatările din cărțile ce le citea despre istoria țării.
Sibiu
Dacă ai biruit Transfăgărășanul și ai trecut de partea cealaltă a munților, de la Cârțișoara, unde se termină „drumul norilor”, și până la Sibiu mai sunt doar 45 de kilometri, drum de 30 de minute pe care merită să-l faci. Sibiul este unul dintre orașele care trebuie văzute, pe îndelete pentru că oferta este mai mult decât generoasă. Numit și „Orașul Roșu”, pentru zecile de clădiri din cărămidă roșie din Cetatea Medievală, care se vedeau de la mare distanță, Sibiul este unul dintre orașele de care te îndrăgostești iremediabil.
Muzeul Astra, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România. Casele, atelierele și complexele de clădiri sunt amplasate în jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul Locomotivelor cu Abur, Turnul Sfatului, construit în secolul al XIII-lea și Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” sunt pe lista locurilor care trebuie văzute și simțite.
Nu pot fi omise Catedrala Evanghelică și Ortodoxă, Sinagoga și Mănăstirea și Biserica Ursulinelor, ca să pomenim doar câteva dintre lăcașurile de cult, totodată reprezentative obiective turistice.
Cabanele și hotelurile Transfăgărășanului
Mai sus de Arefu, practic amplasată în pădure, este cabana La Cetate, la doar doi kilometri de Cetatea Poenari, și cinci kilometri mai jos de Vidraru.
După ce treci de baraj, imediat pe dreapta este Hotelul Posada, Vidraru. Este o construcție inedită, în stil Tudor, cu vedere spre Lacul Vidraru și tot pe malul lacului, este hotelul Valea cu Pești. Cândva locul preferat al nomenclaturii comuniste, în frunte cu Nicu Ceaușescu, azi este pe lista hotelurilor pe care Renault le ia în calcul pentru cazare pentru drive teste pe Transfăgărăşan.
Pe partea opusă este Canoe T’URS, o bază nautică de unde se pot închiria caiace, canoe, stand-up paddle și Dragon Boat performante. Locul este pur și simplu fabulos, accesibil și, foarte important, neaglomerat! Loc cazare, de popas și de mâncat este și Complexul Cumpăna, situat în coada lacului, precum și Hotelul Piscul Negru și Conacul Ursului.
Peisajul stâncos, monumental în tot cursul anului, anotimpurile fiind perfect delimitate și vizibile spectaculos prin felul în care se schimbă lumină și culoare ierburilor din pășunile alpine, dar și copleşitor iarna, este locul perfect pentru cele două cabane mari: Bâlea Lac și Paltinul. Cabana Bâlea Lac este singura cabana semilacustră și o bijuterie ce a trecut printr-o lungă istorie și care acum este tot una cu stânca Făgărașului. Cabana se află la altitudinea de 2034 metri, așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est.
Probabil Valea Argeșului, de la Curtea de Argeș în sus, până la Vidraru și de aici pe Transfăgărășan, până la tunelul cel mare și apoi pe partea cealaltă a Făgărașului, spre Cârțișoara și de-aici până la Sibiu, sunt cele mai frumoase locuri din țară. Probabil. Nu ai cum să știi dacă este sau nu așa, dacă nu le vezi, dacă nu le atingi, dacă nu le simți.
Cazare Transfagarasan
De-a lungul drumului veți găsi o multitudine de unități de cazare și locuri unde vă puteți petrece noaptea

Camping Transfăgărășan
Preț Camping Transfăgărășan
Pe Transfăgărășan vă așteaptă 15 zone de camping, atât în proprietăți îngrădite, cât și în sălbăticie, în zone special amenajate de-a lungul râurilor cu prețuri începând de la 50 lei pe noapte pe cort.

Pensiuni și vile Transfăgărășan
Preț Pensiuni și vile de închiriat Transfagarasan Transfăgărășan
Atât în localitățile ce deschid drumul, cât și în munții pe care îi traversează șoseaua găsim peste 800 de pensiuni și case de închiriat cu prețuri de la 60 lei pe noapte.

Hoteluri Transfăgărășan
Preț Hotel Transfăgărășan
Nici hotelurile nu lipsesc de pe frumosul Transfăgărășan, de fapt selecția este destul de bogată incluzând 50 de hoteluri cu prețuri de la 150 Lei pe noapte, unele în poziții excelente de-a lungul drumului.

Cabane Transfăgărășan
Preț Cabană Transfăgărășan
Pentru cei dornici de aventură, creasta Făgărașilor este împodobită de 13 cabane montane, unele cu condiții foarte bune de cazare și cu prețuri de la 60 lei pe noapte.
Faceți click pe butonul de mai jos pentru a vedea toate unitățile de cazare de pe Transfăgărășan cu disponibilitatea în timp real.
Cazare Transfăgărășan