Date tehnice, puțin știute

Panta de înclinare a serpentinelor este de 6% și doar în câteva locuri, în mod excepțional, trece de 8%. Raza minimă a curbelor este de 25 de metri, iar la serpentine de 15.

Segmentul de Nord are 35,1 kilometri. Începe la șoseaua națională Sibiu-Făgăraș, prin Cârțișoara, până sus, la Bâlea Lac. Tunelul străbate creasta Făgărașului între Vârfurile Capra și Paltinul, între 2025 și 2042 metri altitudine și are 887 metri lungime.

Segmentul de Sud are două părți, prima de la ieșirea din tunel, pe Valea Caprei, are 25,6 kilometri, al doilea, pleacă de la Arefu și urmărește conturul lacului Vidraru și are 29,5 kilometri. Însumat sunt 90,2 kilometri de drum alpin, pe dublu sens.

Pentru realizarea drumului s-au executat circa 4 milioane metri cubi de terasament, 290 de mii metri cubi de fundaţii, 598 de mii metri pătraţi de suprastructuri de macadam, 290 de mii metri cubi de zidărie, 830 de lucrări transversale, 27 de viaducte şi poduri, s-au folosit peste 6 milioane de kilograme de explozibil.

Transfăgărășanul nu a însemnat doar săparea și deschiderea drumului în stâncă, ci și lucrări de consolidare a versanților (în unele zone nu s-a mai intervenit niciodată de la finalizarea lucrărilor, până azi, pentru că pur și simplu nu a fost nevoie) și aducțiuni și amenajări hidrografice pentru direcționarea apei pâraielor, dar și a celei din topirea zăpezii de pe versanți, la care s-au adaugat betonări ale pereților verticali și consolidări de maluri. Toate aceste lucrări s-au finalizat cu adevărat în vara lui 1980.

Buldozerul din terasament

În apropiere de Poarta Întâlnirii, locul joncțiunii șantierului de sud cu cel de nord, unde se află un monument închinat celor care au construit Transfăgărășanul, în timpul lucrărilor, o avanașă de bolovani, a îngropat un buldozer. Exact peste utilaj s-a prăvălit un bolovan uriaș, apreciat la vreo 700 de tone. Pentru că zona era mlăștinoasă, din cauza pâraielor, buldozerul a fost înghițit, în câteva ore, în sol, sub greutatea pietrelor. Și acolo a rămas! Costurile pentru dinamitarea stâncii și eventuala recuperare a buldozerului, oricum inutilizabil, nu se justificau, așa că peste el, câteva luni mai târziu avea să treacă drumul.

Serpentinele

Sunt două segmente de drum celebre pentru seria de serpentine și panoramă. Este fabulos și să conduci pe porțiunile acestea, și să fii pasager. Greu de spus care să fie prima alegere și care este cea mai palpitantă.

O porțiune este pe partea de sud de la Complexul Turistic Capra, până la tunel, alta după tunel până la Bâlea Cascadă. Merită adăugată și secțiunea de la Poarta Întâlnirii la Hotel Bâlea Cascadă pentru drumul sucit și răsucit care se îndoaie și se contorsionează, alunecând la vale printre stânci, brazi și pâlcuri răzlețe de foioase.

Dintre toate, serpentina lui Radovici (topograf militar) este considerată cea mai frumoasă serpentină alpină din lume și a devenit reper de orientare. Este un ac de păr, cu brațe curbate peste un viaduct și un podeț, cu bucla largă și perfect circulară, la 1700 de metri, pe partea de nord.

Circulația pe Transfăgărășan

Vara se poate ajunge până la Bâlea lac cu mașina, însă între 1 noiembrie și 1 iulie, Transfăgărășanul este închis oficial pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 104 (Piscu Negru - județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă - județul Sibiu), pe celelalte porțiuni circulația fiind permisă tot timpul anului, cu excepția situațiilor când vremea este nefavorabilă. În sezonul rece, Valea Bâlea, între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac (pe o lungime de 3.700 metri), se poate traversa doar cu telecabina situată în imediata apropiere a cabanei Bâlea Cascadă la 1.234 metri altitudine.

Locuri de belvedere. Locuri de popas

Transfăgărășanul nu-ți permite, dacă mergi cu mașina, să te oprești oriunde ai vrea. Pe parcursul întregului traseu sunt locuri de popas amenajate, de regulă în punctele de interes, dar și acolo unde spectacolul naturii trebuie admirat, nu din goana mașinii (deși pe tot Transfăgărășanul, viteza maximă admisă este de 40 de km/h), ci în tihnă.

Câteva locuri din această categorie se cuvin neapărat menționate:

• după ce treci de Cetatea Poienari, înainte de acul de păr de la Valea lui Stan, „Balaurul” se vede șerpuind pe coasta muntelui; de jos, la vreo 50 de metri în sus, se vede Viaductul lui Stan, unul dintre cele mai frumoase și mai reprezentative lucrări de artă ale Transfăgărășanului;
• Barajul Vidraru și Lacul Vidraru sunt alte puncte care trebuie admirate și lăudate: la fel și Statuia Omul de fier, Prometheus pe a cărui platformă, uneori, se poate urca pentru o imagine de ansamblu absolut spectaculoasă; cei care prind momentul în care apa din lac se revarsă prin preaplinul barajului se pot considera cu adevărat norocoși și fericiți; apa cade prin cele trei guri, de la 160 de metri;
• de la baraj, la stânga, se formează drumul spre debarcader, iar mai sus, se poate ajunge pe drum forestier, la Cascada Călugărița, de unde perspectiva peste lac este unică;
• la Conacul Ursului, se văd cel mai vine versanții printre care își taie drum Transfăgărășanul, iar spectacolul naturii este în egală măsură copleșitor, liniștitor și schimbător în funcție de vreme și anotimp;
• neapărat trebuie văzut peisajul care se deschide la Complexul Turistic Capra, la Cascada Capra și la Fereastra Zmeilor, iar mai apoi, cateva sute de metri mai sus, la kilometrul 110, pentru perspectiva largă care se desfășoară în vale; acesta este și locul până la care Transfăgărășanul rămâne deschis, permanent; și tot aici, poți găsi aproape sigur zăpada, chiar și la mijlocul lui iunie.

Cele mai înalte culmi muntoase

Vârful Moldoveanu are doar cu 111 metri mai puțin decât culmea absolută a Carpaților, vârful Gerlachovský (2655 m). Alte șapte vârfuri trec de 2500 de metri: Negoiu cu 2.535 m, Viștea Mare cu 2.527 m, Călțun-Lespezi cu 2.522 m, Vânătarea lui Buteanu cu 2.507 m, Cornu Călțunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, și Dara cu 2.501 m. Lor li se adaugă alte 42 de culmi care trec bine de 2.400 metri și alte peste 150 de vârfuri de peste 2.300 metri.

Masivi, semeți, spectaculoși, Făgărașii au fost îmblânziți. Înainte de construcția barajului Vidraru și, puțin mai târziu, a Transfăgărășanului, abia dacă puteau fi trecuți, vara, cu calul, pe poteci bătute de caprele negre și urși.

Așa densitate de creste, culmi, văi și abrupturi nu se mai regăsesc decât în Alpi. Din zonele de creastă alunecă, spre nord și sud, picioare de munte dispuse aproape perpendicular pe creaste cu înfățișări diferite, orientate spre nord sau spre sud. Cele mai multe dintre ramificațiile nordice sunt abrupte, stâncoase, foarte înguste și pe alocuri zimțate (de exemplu Muchia Albota), mai line fiind doar în zonele cu păduri de conifere, foarte dese sub linia a 1.700 metri altitudine. Crestele dinspre sud sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni.

Ramificațiile nordice ale Făgărașilor sunt crenelate și spectaculoase: Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor, șeile dintre văile Șerbotei (în nord) sau zona izvoarelor Scara și Negoiu, la sud. Văile dinspre nord sunt foarte înclinate și coboară în salturi, propice cascadelor și torentelor sezoniere. Văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei și Sâmbetei sunt printre cele mai pitorești.

Cele 95 de lacuri ale Făgărașului

Munții Făgăraș păstrează vizibilă cea mai mare suprafață modelată de formațiunile înghețate din ultima glaciațiune. Gheţarii au săpat bazine adânci în stâncile care i-au adăpostit, iar după topirea lor, și ulterior, locurile s-au umplut de apă.

Rezultatul eroziunii, molozul depozitat de alunecarea ghețarilor au provocat stavile pe unele văi care în final au contribuit la formarea lacurilor glaciare situate la mari altitudini. Unele din acestea sunt alimentate de izvoare subterane.

Lacurile glaciare din Făgăraș sunt printre cele mai frumoase din Europa. Sălbăticia zonelor de munte, peisajele impresionante, văile și grohotișurile, formațiunile geologice rezultat al efectelor glaciațiunii, fac din zona Făgărașului și lacurile sale o provocare și un țel în sine, pentru cei care iubesc cu adevărat munții.

Unele dintre lacurile din Făgăraș sunt cunoscute, dar în replică vin lacurile mici, la unele dintre ele fiind o aventură de montaniard iscusit încercarea de a ajunge, dar efortul este mereu răsplătit de emoția și bucuria reușitelor.

Din cele 95 de lacuri ale Făgărașului, unele foarte mici, altele colmatate, altele sezoniere, 75 sunt pe versantul sudic și 20 pe versantul nordic, iar ca suprafață însumată sunt cea mai vastă zonă din Europa modelată de ghețarii din Cuaternar.

Relieful glaciar tipic se găsește de-o parte și de alta a crestei principale, între vârfurile Ciortea (2472 m), în vest și Urlea (2473 m), în est, pe o lungime de 28 kilometri. În acest spațiu sunt de menționat complexele glaciare Ciortea-Avrig, Negoiu-Calțun, Bâlea-Capra, Podragu, Vistea Mare-Moldoveanu, Sâmbata, Urlea-Zârna.

Trei rezervații naturale

Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt prea puține față de bogăția locurilor.

Vânătoare în munții Făgăraș

Barajul Vidraru

În mod cert, este unul dintre cele mai frumoase din ţară. În plus, aici este mereu răcoare, fiind locul cel mai potrivit pentru a fugi de caniculă.

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat în anul 1965 de Barajul Vidraru, în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul și instalațiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism și sporturi. Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul are o suprafață totală de 893 ha. Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate, începând în anul 1960.

Vârful Moldoveanu - trasee

Are 2.544 de metri, dar ultima măsurătoare oficială s-a făcut acum vreo 25 de ani și nu este exclus ca de atunci și până acum, înălțimea să se fi modificat.

La nivelul barajului Vidraru, Moldoveanu este undeva în dreapta sus, dar nu se vede, pentru că este înconjurat de alte vârfuri de 2.500 de metri. Din Valea Buda, pe partea opusă a Vârfului Râiosu, se pleacă pe picioare. Se trece de Muchea Mircea, ajungi la prima stână din muntele Podul Giurgiului, spre Curmătura Moldoveanului. De aici, abia poți vedea Vârful Moldoveanu, de o parte, și Vârful Roşu, de alta.

Drumul este greu, accidentat, și nu este recomandat decât în iulie și august, când nu mai există risc de avalanșă. În pas voinicesc, durează 4-5 ore.

Valea Vâlsanului – Vârful Moldoveanu este un traseu de 12-16 ore, relativ greu și recomandat celor care au antrenament pe munte. Este ideal în septembrie și nerecomandat iarna. Traseul are circa 35 de kilometri, începe la Barajul Vâlsan, merge pe Şaua Scărişoara, ajunge la Vârful Galbena, apoi la Lacul Galbena și Vârful Roşu și se termină pe Vârful Moldoveanu.

Nu se poate urca fără echipament de munte, haine groase (media de temperatură anuală pe Moldoveanu este de -3 grade Celsius), mâncare, apă și telefon mobil, deși doar în unele zone ai semnal. Nu se urcă pe Moldoveanu fără să treci pe la punctul Salvamont de la Curtea de Argeș, pentru a anunța drumeția.

Valea lui Stan - traseu

Una dintre cele mai frumoase povești ale Făgărașului, este Valea lui Stan. Traseul este accesibil oricui are o condiție fizică bună și-și cunoaște limitele. Traseu impune atenție, evitarea oricăror excese și exagerări, și mult respect și dragoste față de munte.

Intrarea în traseu este la mai puțin de trei kilometri după cetatea Poienari, urcând dinspre Curtea de Argeș. Locul este marcat cu o troiță aflată chiar la intrarea în traseu, iar Transfăgărășanul face acolo o curbă de 180 de grade. Zona cheilor și a scărilor – porțiunea dificilă, se parcurge într-o oră și jumătate. După ce se termină această parte din traseu, prin chei, se ajunge la micul baraj care marchează sfârșitul traseului amenajat, marcajul continuă cu un urcuș abrupt prin pădure până într-o poieniță unde mai toate grupurile opresc pentru masă de prânz. Urmează o coborâre prin pădure, apoi o porțiune de drum forestier care ocolește coadă lacului se ajunge la barajul Vidraru. Parcurgerea completă durează circa 4-5 ore, în funcţie de capacitatea fiecăruia.

Bâlea lac - Bâlea cascadă - traseu

Probabil cel mai cunoscut traseu din Făgăraș, și unul dintre cele mai ușoare, dar impracticabil iarna. Traseul pornește de lângă stația telecabinei, trece peste pârâului Bâlea și urcă abrupt circa de 30 minute prin pădure, de unde se vede Cascada Bâlea.

Cascadele

Nouă cascade fac spectacol, mai ales la începutul verii, la topirea zăpezilor, în Făgăraș. Uneori, în perioadele ploioase din toamnă spectacolul devine din nou palpitant, căderile de apă având debite mari.

Cascada Bâlea situată la 1200 metri altitudine, este cea mai mare cascadă în trepte. Apa se prăvălește de la 60 de metri. Denumită și Urlătoarea Bâlei este situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, pe cursul pârâului Bâlea.

Capra cunoscută și sub numele de „Cascada Iezerului" este pe versantul sudic al Făgărașilor, la 1.690 metri, pe marginea drumului Transfagarașanului.

Cascadele din Valea Rea se întind de-a lungul văii și adună apele de sub cele mai înalte scurse de Moldoveanu și Viștea Mare. Din lacul Valea Rea, numit din cauza formei și Iezerul Triunghiular se formează, pe o diferență de nivel de 600 de metri și pe trei trepte glaciare, trei cascade mari, dintre care cea din mijloc este mai mare și mai spectaculoasă.

Căderea de apă numită Cascada Zbuciumată are o înălțime de aproximativ 100 de metri este tot în trei trepte și este alimentată de pârâul Galbena.

Curtea de Argeș

Prima capitală a Țării Românești, orașul a decăzut după mutarea centrului administrativ la Târgoviște, dar a renăscut odată cu desemnarea catedralei Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. Aici sunt înmormântați Regele Mihai și Regina Ana, iar Mănăstirea și fântâna lui Manole sunt puncte de reper importante atât istoric, cât și arhitectural.

Nu uita să treci pe lângă ruinele Bisericii Domnești, monument de secol XIV aflat pe lista UNESCO și nici pe lângă biserica Olari, impresionantă prin picturile murale exterioare.

Merită văzute și admirate câteva case, monument istoric: Casa Goangă, Casa Cioculeștilor, Casa Rădulescu, Casa Chiriță și Teodorescu, Vila Rozelor, dar și Casa Dumitru Norocea, Casa Călinescu - aceasta aparținându-i lui Armand Călinescu, fost prim-ministru al României, asasinat de legionari în septembrie 1939.

În zonă sunt hoteluri și pensiuni (hotel Posada și Subcarpați, pensiunile Geostar, Casa Mediavală - de unde poți lua biciclete gratuit). Nu rata nici posibilele locuri de cazare din Corbeni și Arefu. Locurile sunt extrem de pitorești și au un farmec aparte.

Nu trebuie să ratezi Păstrăvăria Zăvoi, în comuna Valea Danului, la aproximativ doi kilometri de Curtea de Argeș. Este un complex care oferă cazare și posibilitatea de a pescui păstrăv și crap.

Cetatea Poenari

Situată în Cheile Argeşului, lângă Arefu, Cetatea Poenari a fost construită de Negru Vodă, în secolul XIV, cu scopul de a fi punct de observaţie şi de apărare. De la înălţimea cetăţii, poţi vedea Cheile Argeşului în toată splendoarea, Barajul Vidraru şi Munţii Făgăraş. Pentru vizitare trebuie să urci 1480 trepte, pentru ca, mai apoi, să descoperi misterioasele ruine și legendele lui Vlad Ţepeş.

Muzeul Badea Cârțan

Aflat în Cârțișoara, muzeul a fost inaugurat în 1968 și cuprinde diferite obiecte care i-au aparținut ciobanului. Colecția cuprinde icoane pe sticlă, cărțile lui Badea Cârțan, fotografii vechi, ceramică și lăzi de zestre. Gospodăria este cuprinsă din tindă, pivniță și casa propriu-zisă, compusă din trei încăperi, tipică secolului al XIX-lea.

Badea Cârțan i-a cunoscut pe Ioan Slavici, Spiru Haret și Nicolae Iorga, de la ei învățând despre istoria poporului român și despre ideea de romanitate. A ajuns pe jos la Roma, în anul 1896, ca să vadă Columna lui Traian. Cârțan s-a culcat la baza Columnei, iar presa din Italia a scris că “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. Din iubirea ce o purta față de istoria poporului român, Badea Cârțan a călătorit prin Elveția, Ungaria, Austria, Egipt, Ierusalim și Germania, pentru a se convinge singur despre relatările din cărțile ce le citea despre istoria țării.

Sibiu

Dacă ai biruit Transfăgărășanul și ai trecut de partea cealaltă a munților, de la Cârțișoara, unde se termină „drumul norilor”, și până la Sibiu mai sunt doar 45 de kilometri, drum de 30 de minute pe care merită să-l faci. Sibiul este unul dintre orașele care trebuie văzute, pe îndelete pentru că oferta este mai mult decât generoasă. Numit și „Orașul Roșu”, pentru zecile de clădiri din cărămidă roșie din Cetatea Medievală, care se vedeau de la mare distanță, Sibiul este unul dintre orașele de care te îndrăgostești iremediabil.

Muzeul Astra, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România. Casele, atelierele și complexele de clădiri sunt amplasate în jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul Locomotivelor cu Abur, Turnul Sfatului, construit în secolul al XIII-lea și Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” sunt pe lista locurilor care trebuie văzute și simțite.

Nu pot fi omise Catedrala Evanghelică și Ortodoxă, Sinagoga și Mănăstirea și Biserica Ursulinelor, ca să pomenim doar câteva dintre lăcașurile de cult, totodată reprezentative obiective turistice.

Cabanele și hotelurile Transfăgărășanului

Mai sus de Arefu, practic amplasată în pădure, este cabana La Cetate, la doar doi kilometri de Cetatea Poenari, și cinci kilometri mai jos de Vidraru.

După ce treci de baraj, imediat pe dreapta este Hotelul Posada, Vidraru. Este o construcție inedită, în stil Tudor, cu vedere spre Lacul Vidraru și tot pe malul lacului, este hotelul Valea cu Pești. Cândva locul preferat al nomenclaturii comuniste, în frunte cu Nicu Ceaușescu, azi este pe lista hotelurilor pe care Renault le ia în calcul pentru cazare pentru drive teste pe Transfăgărăşan.

Pe partea opusă este Canoe T’URS, o bază nautică de unde se pot închiria caiace, canoe, stand-up paddle și Dragon Boat performante. Locul este pur și simplu fabulos, accesibil și, foarte important, neaglomerat! Loc cazare, de popas și de mâncat este și Complexul Cumpăna, situat în coada lacului, precum și Hotelul Piscul Negru și Conacul Ursului.

Peisajul stâncos, monumental în tot cursul anului, anotimpurile fiind perfect delimitate și vizibile spectaculos prin felul în care se schimbă lumină și culoare ierburilor din pășunile alpine, dar și copleşitor iarna, este locul perfect pentru cele două cabane mari: Bâlea Lac și Paltinul. Cabana Bâlea Lac este singura cabana semilacustră și o bijuterie ce a trecut printr-o lungă istorie și care acum este tot una cu stânca Făgărașului. Cabana se află la altitudinea de 2034 metri, așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est.

Probabil Valea Argeșului, de la Curtea de Argeș în sus, până la Vidraru și de aici pe Transfăgărășan, până la tunelul cel mare și apoi pe partea cealaltă a Făgărașului, spre Cârțișoara și de-aici până la Sibiu, sunt cele mai frumoase locuri din țară. Probabil. Nu ai cum să știi dacă este sau nu așa, dacă nu le vezi, dacă nu le atingi, dacă nu le simți.