Barajul Vidraru

Despre istoria locului

Construcție și arhitectură

Construit între ani 1960-1966 în scopul producerii de energie electrică, pentru irigații și pentru a evita inundațiile, complexul hidroenergetic amenajat pe râul Argeș este reprezentat de centrala hidroelectrică (denumită “Gheorghe Gheorghiu-Dej” până în 1989) și un ansamblu de 14 microhidrocentrale în aval ce dezvoltă o producție de energie de 350 milioane kWh.

Centrala principală se află într-o galerie săpată la 130 m sub albia râului Argeș și a fost proiectată astfel încât să se poată controla hidrocentrala de la distanță, din București. Prezintă o putere de 220MW și capacitate de producție energie de 400 milioane kWh pe an, în condiții de precipitații medii.

Regularizarea debitului Argesului (și afluenților Topolog, Vâlsan, Cernat, Doamnei, Valea lui Stan, Limpedea) contribuie de asemenea la mărirea suprafețelor irigate din bazinul Argesului cu aproximativ 100000 hectare și prevenirea viiturilor în teritoriul Argesului – permițând efectuarea agriculturii pe suprafețe extinse care altfel ar fi fost afectate de inundații.

Barajul Vidraru prezintă o înălțime de 166,6 metri, o lungime a coronamentului de 307m și o grosime a coronamentului de 6 m. Arcul barajului cuprinde 22 de coloane verticale îmbinate prin rosturi de dilatație, iar fiecare coloană este secționată în lamele de 2 m înălțime. Pentru construcție au fost necesari 480 000 metri cubi de beton nearmat, impermeabil, marca B600.

Corpul barajului se află în interiorul versanților munților Pleșa și Vidraru, fiind străbătut de 9 galerii orizontale din care se controlează și măsoară starea de integritate a barajului. Comunicarea între galerii se face fie cu cele două lifturi interioare sau pe căile exterioare de acces.

Imagini din timpul construcției barajului Vidraru:

Avarii

Pe data de 6 iulie, anul 1974, barajul a înregistrat o avarie importantă în timpul unui test de funcționare, producând o viitură artificială de 600 metri cubi pe secundă în aval, perturbări ale alimentării cu energie electrică în zonă și distugerea parțială a unui pod. 2 oameni și-au pierdut viața în acest eveniment tragic.

Din fericire, avaria din ‘74 este singura defecțiune notabilă înregistrată la baraj, acesta nefiind deloc afectat de cutremurul de înaltă magnitudine care a avut loc în 1977.

Se estimează că o eventuală avarie a barajului ar duce la producerea de inundații masive în Pitești în decursul a 72 de minute.

De ce să vizitezi?

La momentul finalizării construcției, barajul Vidraru se clasa pe locul 5 în Europa și pe locul 9 în lume. Poziția în Europa a rămas aceeași, însă la nivel mondial barajul a ajuns pe locul 27.

Odată ajunși la Barajul Vidraru vă puteți delecta în primă instanță cu aerul curat și răcoritor, cu priveliștea, combinația de culori ce vă înconjoară și mai ales frumusețea naturii.

Pe lacul de acumulare al barajului se pot practica diferite sporturi: canotaj, windsurfing, jetski și este accesibil pentru plimbările cu vaporașul.

Zona Lacului Vidraru adăpostește rezervații cu variate specii de animale precum: căprioara, cerbul, ursul, lupul, capra neagră, cinteza, cocoșul de munte, vidre.