Vârful Lespezi, unul dintre uriașii Făgrărașilor

Sunt două vârfuri Lespezi în Carpați. Primul, cel despre care povestim aici, are 2517 de metri altitudine fiind al patrulea vârf ca înălțime din Masivul Făgăraș și al cincilea în topul celor 14 vârfuri de peste 2500 din România. Al doilea este în partea de Nord a Apusenilor și are 1222 metri altitudine.

Vârfurile gemene

Denumirea Vârfului Lespezi vine chiar de la semnificația cuvântului „lespezi”, care înseamnă reprezintă piatra, stânca; adică numele său reprezintă ceea ce este de fapt, un vârf abrupt format doar din bucăți de piatră.

Vârful Lespezi și Călțun sunt numite frecvent ca fiind vârfuri gemene. A intrat în cotidian denumirea de Călțun, deși numele oficial este de de Cornul Călțunului. „Frați” buni cele două culmi pot fi atinse în cursul aceluiași traseu, cu precizarea că accesul pe Cornul Călțunului se face mereu trecând prin Vârful Lespezi.

Urcușul spre Vârful Lespezi începe cel mai bine la complexul turistic Piscul Negru, la kilometrul 102 de pe Transfăgărășan. Dificultatea traseul este medir, cu zone de urcuș mai lin și altele, în compensație, cu un grad ridicat de dificultate. Poteca trece prin pădure, pe lângă Peșterile de la Piscul Negru și până la Stâna Lespezi, se urcă continuu. Pădurea se termină în mod natural în golul alpin de unde se vede provocator Vârful Lespezi.

De la stână sunt două direcții de mers spre Vârful Lespezi, una prin stânga, care coboară prin vale și iese în Șaua Lespezi, cealaltă urcă pe Piciorul Lespezi până în vârf. A doua variantă oferă o priveșiște încântătoare peste toată creasta Făgărașului, așa că urcușul susținut, constant și relativ monoton merită din plin efortul.

Vârful Lespezi este impresionat văzut dinspre nord. Masivitatea aproape verticală a peretelui de stâncă impresionează și copleșește. Un alt element care face locul special este că nicăieri, în tot masivul Făgăraș, nu există o aglomerare atât de mare de culmii de peste 2500 de metri, așa cum este cel format de vârfurile Lespezi și Colții Călțunului la care se adaugă Negoiu. Mai mult, cele trei vârfuri pot fi bifate într-o singură tură.

Spectacolul crestelor

În Vârful Lespezi panorama din zilele limpezi te face să crezi că vârful acesta a fost făcut ca să fie un punct natural de observație. În prim plan este Vârful Cornul Călțunului cu 2.505 metri, apoi de jur împrejur se văd vârfurile Negoiu, Laița și Lăițel, iar mai departe spre vest, Vânătarea lui Buteanu, Capra, Arpașul Mare, Buda și, în toată măreția lui trapezul masiv format de Viștea Mare și Moldoveanu.

În drumul spre vârf vei vedea și masivul Cozia, profilat la sud-est, dar și sticlirea apelor Lacul Vidraru, la vest. Dar asta nu este tot, din vârf în jos cu exact 382 de metri este Lacul Călțun și lângă el, Refugiul Călțun.

Ca să vezi bine lacul, din Vârful Lespezi, trebuie să ajungi în margine culmii unde se deschide un hău cu perete aproape vertical, iar în golul alpin este lacul Călțun. Culoarea lacului depinde de lumină, de reflexia stâncilor și de plafonul de nori. În zilele senine este albastru, când este nor, devine verde închis și pare tulbure, iar atunci când lumina cade direct pe suprafața apei, prinde o nuanță verde strălucitoare.

Este bine de știut că tot traseul, de la Piscul Negru până în Vârful Lespezi deși este unul catalogat ca având un grad de dificultate medie, dar care poate fi dificil pentru cei cu o condiție fizică mai slabă. Nu sunt porțiuni plane, există zone expuse, partea finală a urcușului este dificilă, cățărarea fiind pe blocuri de stâncă colțuroase și goale. Durata traseului variază între 6 și 10 ore, dar poate dura și mai mult pentru cei neantrenați.

Iarna traseul este închis urmare a pericolelor de avalanșă. Prima zăpadă apare de regulă la finele lui octombrie, astfel că după acest moment (coincide cu închiderea Transfăgărășanului, mai sus de Piscul Negru), până la finele mai – atâta timp cât durează zăpada depusă peste iarnă – este obligatoriu echipament adecvat de iarnă.

Peșterile de la Piscul Negru

Peșterile de la Piscul Negru sunt bine cunoscute speologilor, dar mai puțin amatorilor de trasee pe munte, deși reprezintă o zonă importantă din punct de vedere geologic, fapt pentru care sunt incluse într-o zonă protejată de interes național, pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, din județul Argeș. Aria naturală are cavități în abruptul Vârfului Piscul Negru, străbătute de cursuri de apă, cu cascade și galerii cu diferite forme concreționare de ghirlande, coloane, pânze, cristale, stalactite, baldachine și alte forme carstice.

Accesul către peșterile de la Piscul Negru se face din Transfăgărășan. Peșterile pot fi văzute doar vara, iarna zona fiind impracticabilă. Peșterile de la Piscul Negru au fost descoperite în timpul lucrărilor din galeria de prospecțiune minieră din Arefu, în anii ’80. Această galerie a fost săpată la baza muntelui de pe versantul drept al Văii Capra, unde se intersectează cu valea Izvorului Sec. Peșterile sunt accesibile din interiorul galeriei de prospecțiune. Galeria nu este amenajată și este frecvent inundată.

Cele cinci peșteri sunt dezvoltate într-un bloc de roci dolomitice, calcare cristaline și roci impermeabile și se intersectează în mai multe puncte cu galeria de prospecțiune. Peșterile au o suprafață desfășurată cunoscută de circa 800 metri – cea mai lungă, până la circa 18 metri, cea de-a cincea și cea mai mică. Denivelarea maximă este de circa 40 de metri, iar extensia laterală ajunge până la 182 metri.

Peșterile nu comunică toate între ele, dar informația trebuie pusă sub semnul întrebării pentru că explorarea lor este încă incompletă. Sunt cel puțin două cursuri de apă, pe cele două ramuri principale, care creează cascade subterane, cea mai mare având o cădere de opt metri.

Peșterile de la Piscul Negru sunt în curs de cercetare și cartare, și necesită măsuri majore de consolidare și întreținere ale tronsoanelor de galerii ce conduc spre ele. Debitele importante de apă ce le parcurg, dar și galeriile cu lungimi apreciabile, fac din aceste peșteri obiective de interes pentru explorare și aventură.

Lacul Călțun

Glaciațiunea de durată, din perioada Cuaternară, a extins calotele polare până la paralela 40, toată Europa fiind acoperită de gheață, inclusiv Carpații. Gheţari formați au adus importante modificări reliefului alpin. Procesele de eroziune și acumularea glaciară au determinat apariţia diferitelor forme de relief, circurile glaciare, golurile alpine și excavații. După retragerea gheţarilor, în excavaţii s-a acumulat apă, dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere).

Lacurile mai pot fi întâlnite și pe văile glaciare, în spatele unor morene sau praguri glaciare ce au acţionat ca nişte baraje naturale în calea apei, permițând acumularea apei, iar Lacul Călțun s-a format printr-o asociere a acestor fenomene naturale. Lacul are o suprafață puțin peste 7 700 metri pătrați și o adâncime maximă de aproape 12 metri pătrați.

Să urci pe Vârful Lespezi ar putea să fie o provocare, dar oricât de greu ar părea urcușul, merită din plin efortul, pentru că specatocul oferit de natură atunci când ești în vârf te face nu doar să uiți dificultatea ascensiunii, dar și să experimentezi un moment de glorie și extaz inegalabile.