Date tehnice

Panta de înclinare a serpentinelor este de 6% și doar în câteva locuri, în mod excepțional, trece de 8%. Raza minimă a curbelor este de 25 de metri, iar la serpentine de 15 metri.

Segmentul de Nord are 35,1 kilometri. Începe la șoseaua națională Sibiu-Făgăraș, prin Cârțișoara și ține până la Bâlea Lac. Tunelul străbate creasta Făgărașului între Vârfurile Capra și Paltinul, între 2025 și 2042 de metri altitudine și are 887 de metri lungime.

Segmentul de Sud are două părți, prima de la ieșirea din tunel, pe Valea Caprei, are 25,6 kilometri; a doua pleacă de la Arefu și urmărește conturul lacului Vidraru însumând 29,5 kilometri. În total, sunt 90,2 kilometri de drum alpin, pe dublu sens.

Pentru realizarea drumului s-au executat circa:

• 40 de vieți sacrificate;
• 6.000.000 de kilograme de explozibil;
• 4.000.000 de metri cubi de terasament;
• 598.000 de metri pătrați de suprastructuri de macadam;
• 290.000 metri cubi de fundații;
• 290.000 de metri cubi de zidărie;
• 830 de lucrări transversale;
• 27 de viaducte și poduri.

Transfăgărășanul nu a însemnat doar săparea și deschiderea drumului în stâncă, ci și lucrări de consolidare a versanților. În unele zone nu s-a mai intervenit niciodată de la finalizarea lucrărilor pentru că pur și simplu nu a fost nevoie.

De asemenea, s-au executat aducțiuni și amenajări hidrografice pentru direcționarea apei pârâielor și a celei rezultate din topirea zăpezii de pe versanți. La aceste lucrări s-au adăugat betonări ale pereților verticali și consolidări de maluri.

Toate acestea s-au finalizat cu adevărat în vara anului 1980.

Buldozerul din terasament

În apropiere de Poarta Întâlnirii, locul joncțiunii șantierului de sud cu cel de nord, unde se află un monument închinat celor care au construit Transfăgărășanul, în timpul lucrărilor, o avalanșă de bolovani a îngropat cu totul un buldozer. Exact peste utilaj s-a prăvălit un bolovan uriaș, apreciat la aproximativ 700 de tone.

Pentru că zona era mlăștinoasă din cauza pârâielor, buldozerul a fost înghițit în câteva ore în sol, sub greutatea pietrelor. Utilajul a fost abandonat sub pietre deoarece costurile pentru dinamitarea stâncii și eventuala recuperare a buldozerului, oricum inutilizabil, nu se justificau. Așa că, peste el, câteva luni mai târziu avea să treacă drumul.

Serpentinele

Transfăgărșanul este cunoscut în special datorită formei sale șerpuite, formă absolut necesară pentru a cuceri abruptul peste care se întinde drumul.

Automobiliști din întreaga lume vin anual pe Transfăgărășan pentru a se bucura de ceea ce britanicul Jeremy Clarkson, de la emisiunea Top Gear, a numit ”Cea mai uimitoare șosea pe care am văzut-o vreodată!”.

Sunt trei segmente de drum celebre pentru seria de serpentine și panoramă. Este fabulos atât să conduci pe porțiunile acestea, cât și să asiști din scaunul pasagerului. Greu de spus care să fie prima alegere și care este cea mai palpitantă. Le vom enumera venind de la Sud (Curtea de Argeș) spre Nord:

1. Segmentul stâncos de la Cetatea Poienari la Barajul Vidraru

Chiar dacă nu este atât de impresionant ca frații lui, segmentul de drum de la Cetatea Poienari până la Barajul Vidraru uimește prin realizările inginerești. De la tuneluri care străpung versanții și până la viaducte ce par rupte din filme, toate elementele care compun acest segment reușesc să stârnească entuziasm și anticipare pentru ceea ce urmează.

Apogeul este Barajul Vidraru, se arată brusc după ce ieșiți din ultimul tunel. Deasupra barajului, Prometeu ține deasupra capului două fulgere, simbol al abilității omului de a domina fizica și natura.

2. Segmentul alpin de la Hotel Conacul Ursului către Lacul Glaciar Bâlea

Acest segment începe timid, într-o pădure de brazi îngrămădită între văi abrupte care neagă drumețului privilegiul de a anticipa spectacolul ce urmează: în câteva minute, văile se deschis, pădurea se rărește iar munții devin vizibili în toată splendoarea lor.

Veți depăși cascade, vă veți întrece cu sălbaticul pârâu Capra și veți prinde din ce în ce mai multă altitudine. Pe acest segment vă veți dori să opriți din 2 în 2 minute, văile devenind irezistibil de frumoase iar peisajul rupt din basme.

Asemenea primului segment, punctul culminant este precedat de un tunel, de data aceasta cel mai lung tunel alpin din România, de 800m lungime. La ieșirea din tunel pare că pășiți în altă lume, vremea fiind foarte diferită dintr-o parte în alta a muntelui. E foarte posibil ca pe Sud să fi avut soare și căldură iar pe Nord să găsiți nor și zăpadă.

Pont: în lunile de vară (mai-iunie), puteți ajunge cu mașina până la intrarea în tunel și îl puteți traversa pietonal. Un efect deosebit de interesant este diferența de presiune care se manifestă ca un jet de aer care vă împinge în afară atunci când încercați să intrați în tunel.

3. Segmentul alpin de la Bâlea Lac la Bâlea Cascadă

Acesta este și cel mai faimos segment de drum datorită formei sale ideale ce se aseamănă cu marile piste de curse. Serpentinele numeroase și strânse, zecile de podețe și viaducte, parcursul de-a lungul stâncilor și deschiderea văii, dau acestui segment farmecul pentru care este recunoscut în întreaga lume.

Dintre toate serpentinele, cea a lui Radovici (topograf militar) este considerată cea mai frumoasă serpentină alpină din lume și a devenit reper de orientare. Este un ac de păr, cu brațe curbate peste un viaduct și un podeț, cu o buclă perfect circulară, la 1700 de metri, pe partea de nord.

Circulația pe Transfăgărășan

Vara se poate ajunge până la Bâlea lac cu mașina, de la 1 iulie și până cel târziu la 1 noiembrie. Tot restul anului, Transfăgărășanul este închis oficial pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 104 (Piscu Negru - județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă - județul Sibiu), pe celelalte porțiuni circulația fiind permisă, cu excepția situațiilor când vremea este nefavorabilă.

Nu ignorați restricțiile de trafic!

Fizic, drumul este blocat doar de la Cascada Bâlea până Bâlea Lac, în rest el este accesibil pentru personalul autorizat care face întreținerea drumului. Din sud, puteți ajunge până la Cabana Capra cu mașina însă nu este recomandat din cauza riscului foarte mare de avalanșe.

La începutul lui 2023 o avalanșă a surprins un grup de turiști care erau în vacanță la Cabana Capra. Zăpada a distrus mașinile, a pătruns în cabană și a rănit o parte din turiști. Acest a fost eveniment descris pe larg în presă

Telecabina, o alternativă foarte bună

Pe partea de Nord, pe Valea Bâlea, între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac (pe o lungime de 3.700 metri), se poate traversa doar cu telecabina situată în imediata apropiere a cabanei Bâlea Cascadă la 1.234 metri altitudine. Până la telecabină se poate ajunge în condiții bune tot anul.

Locuri de belvedere și de popas

Dacă mergeți cu mașina, Transfăgărășanul nu vă permite să vă opriți oriunde ați vrea. Pe parcursul întregului traseu sunt locuri de popas amenajate, de regulă în punctele de interes, dar și acolo unde spectacolul naturii trebuie admirat mai degrabă în tihnă decât din goana mașinii.

Câteva locuri din această categorie se cuvin neapărat menționate:

Viaductul lui Stan

După ce treceți de Cetatea Poienari, înainte de acul de păr de la Valea lui Stan, drumul, ca un gât de „Balaur” se vede șerpuind pe coasta muntelui; în scurt timp veți da de un pod mare, pe partea dreaptă a drumului, acesta este Viaductul lui Stan, unul dintre cele mai frumoase și mai reprezentative lucrări de artă ale Transfăgărășanului.

Zona Vidraru

Barajul Vidraru și Lacul Vidraru sunt alte puncte care trebuie admirate și lăudate: la fel și Statuia Omul de fier, Prometheus, pe a cărui platformă, uneori, se poate urca pentru o imagine de ansamblu absolut spectaculoasă asupra lacului și a barajului. Cei care prind momentul în care apa din lac se revarsă prin preaplinul barajului se pot considera cu adevărat norocoși și fericiți deoarece apa cade prin cele trei guri, de la 160 de metri înălțime.

Cascada Călugărița

De la barajul Vidraru, la stânga, spre cabana Cumpăna, se formează drumul spre debarcader, iar mai sus, se poate ajunge pe drum forestier, către Cascada Călugărița, de unde perspectiva peste lac este unică.

Golul Alpin

Odată ce ajungeți în golul alpin și începeți să urcați spre Bâlea Lac, peisajul pare desprins din basme, cu văi adânci, râuri repezi, cascade și brâuri verzi, bogate în vegetație. Toate acestea se scaldă într-o mare de nori, care este mângâiată blând de razele soarelui.

Platoul Bâlea

Punctul culminant al drumului este platoul și lacul Bâlea. Dacă de pe malul apei veți putea surprinde creasta ascuțită a Făgărașilor, de la observatorul de lângă telecabină veți putea fotografia Transfăgărășanul în toată splendoarea lui.

Șaua Caprei

Cei care au condiție fizică și două ore la dispoziție pot face traseul de la Cabana Bâlea Lac până la Șaua Caprei. Acesta pornește chiar din spatele cabanei, durează aproximativ 90 de minute dus-întors și vă scoate într-o poiană din care se poate observa întreaga vale și lacurile din vârful ei.

Cele mai înalte culmi muntoase

Vârful Moldoveanu are doar cu 111 metri mai puțin decât culmea absolută a Carpaților, vârful Gerlachovský (2655 de metri), din Slovacia.

Alte șapte vârfuri trec de 2500 metri:

1. Negoiu | 2535 m;
2. Viștea Mare | 2527 m
3. Călțun-Lespezi | 2522 m
4. Vânătarea lui Buteanu | 2507 m
5. Cornu Călțunului | 2510 m
6. Hârtopu | 2506 m
7. Dara | 2501 m

Acestora li se adaugă alte 42 de culmi care trec bine de 2400 de metri și alte peste 150 de vârfuri de peste 2300 de metri.

Masivi, semeți, spectaculoși, Făgărașii au fost cu greu îmblânziți. Înainte de construcția barajului Vidraru și, puțin mai târziu, a Transfăgărășanului, abia dacă puteau fi trecuți, vara, cu calul, pe poteci bătute de caprele negre și urși.

Așa densitate de creste, culmi, văi și abrupturi nu se mai regăsesc decât în Alpi. Din zonele de creastă alunecă, spre nord și sud, picioare de munte dispuse aproape perpendicular pe creste cu înfățișări diferite, orientate spre nord sau spre sud.

Cele mai multe dintre ramificațiile nordice sunt abrupte, stâncoase, foarte înguste și pe alocuri zimțate (de exemplu Muchia Albota). Ramificațiile mai line găsim doar în zonele cu păduri de conifere foarte dese, preponderent sub linia a 1700 metri altitudine. Crestele dinspre sud sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni.

Ramificațiile nordice ale Făgărașilor sunt crenelate și spectaculoase: Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor, șeile dintre văile Șerbotei (în Nord) sau zona izvoarelor Scara și Negoiu, la Sud. Văile dinspre Nord sunt foarte înclinate și coboară în salturi, propice cascadelor și torentelor sezoniere. Văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari, Ucișoarei și Sâmbetei sunt printre cele mai pitorești.

Cele 95 de lacuri ale Făgărașului

Munții Făgăraș păstrează vizibilă cea mai mare suprafață modelată de formațiunile înghețate din ultima glaciațiune. Ghețarii au săpat bazine adânci în stâncile care i-au adăpostit iar, după topirea lor, locurile s-au umplut de apă.

Rezultatul eroziunii, molozul depozitat de alunecarea ghețarilor au provocat stavile pe unele văi care în final au contribuit la formarea lacurilor glaciare situate la mari altitudini. Unele din acestea sunt alimentate de izvoare subterane.

Lacurile glaciare din Făgăraș sunt printre cele mai frumoase din Europa. Sălbăticia zonelor de munte, peisajele impresionante, văile și grohotișurile, formațiunile geologice rezultate ale efectelor glaciațiunii, fac din zona Făgărașului și lacurile sale o provocare și un țel în sine, unul destinat celor care iubesc cu adevărat munții.

Unele dintre lacurile din Făgăraș sunt cunoscute, dar în replică vin lacurile mici. A ajunge la unele dintre ele fiind o aventură de montaniard iscusit. Cu toate acestea, efortul este mereu răsplătit de emoția și bucuria reușitelor.

Din cele aproape 100 de lacuri ale Făgărașului, unele foarte mici, altele colmatate, altele sezoniere, 75 sunt pe versantul sudic și 20 pe versantul nordic. Ca suprafață însumată, ele constituie cea mai mare zonă din Europa care a fost modelată de ghețarii din Cuaternar.

Relieful glaciar tipic se găsește de-o parte și de alta a crestei principale, între vârfurile Ciortea (2472 m) în vest și Urlea (2473 m) în est și acoperă o lungime de 28 de kilometri. În acest spațiu sunt de menționat complexele glaciare Ciortea-Avrig, Negoiu-Calțun, Bâlea-Capra, Podragu, Vistea Mare-Moldoveanu, Sâmbata, Urlea-Zârna.

Lacul Bâlea

Circul glaciar Bâlea este dominat de creste crenelate din care se ridică, de la est la vest, vârfurile Vânătarea lui Buteanu (2507 m), Văiuga (2443 m), Iezerul Caprei și Paltinu. Vârfurile sunt despărțite de șaua Caprei (2315 m) și de curmătura Bâlei (2208 m) - mici platouri de pe care puteți admira văile.

Lacul Bâlea se află la o distanță de 77 km de orașul Sibiu, 68 km de Făgăraș și la 85 km de Curtea de Argeș, pe Transfăgărășan.

Trei rezervații naturale

Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt prea puține față de bogăția locurilor.

Golul alpin și lacul Bâlea

Prima și cea mai cunoscută rezervație are o suprafață de 120 de hectare și cuprinde un teritoriu străjuit, la sud, de vârfurile Vânătarea lui Buteanu (2508 m), Capra (2450 m) și Paltinu Mare (2480 m), pe flancul vestic, de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Bâlea. Rezervația include în circul glaciar Bâlea și lacul glaciar omonim, cel mai mare lac glaciar al Munților Făgăraș.

Rezervația Arpășel

Rezervația Arpășel, cu o suprafață de 736 de hectare, este situată pe versantul nordic, cuprinzând etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2500 m la 1000 m altitudine.

Calcarele de la Turnul Roșu

Rezervația aceasta, în apropierea localității Turnu Roșu din Sibiu, cuprinde o fâșie de calcare suprapuse pe șisturi cristaline. În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile.

Vânătoare în munții Făgăraș

Datorită bogăției lor cinegetice, munții Făgăraș sunt adesea preferați pentru partide de vânătoare desfășurate de unii dintre cei mai faimoși practicați ai acestui sport. De la faimoasele capre negre, la urs și mistreți, acești munți abundă în biodiversitate. Nu uitați însă că, pentru a face vânătoare în România, trebuie să obțineți un permis de vânătoare de la o asociație de vânători, care implică automat și cursuri pentru permisul port armă și examenul de vânător.

Barajul Vidraru

În mod cert, este unul dintre cele mai frumoase din țară. În plus, aici este mereu răcoare, fiind locul cel mai potrivit pentru a fugi de caniculă.

Lacul Vidraru este un lac de acumulare din județul Argeș, creat în anul 1965 de Barajul Vidraru, pe râul Argeș. Scopurile sale includ producția de energie electrică, irigațiile și prevenirea inundațiilor.

De asemenea, lacul și instalațiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism și sporturi. Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul are o suprafață totală de 893 de hectare.

Vârful Moldoveanu - trasee

Are 2544 de metri, dar ultima măsurătoare oficială s-a făcut acum vreo 25 de ani și nu este exclus ca de atunci și până acum, înălțimea să se fi modificat.

La nivelul barajului Vidraru, Moldoveanu este undeva în dreapta sus, dar nu se vede, pentru că este înconjurat de alte vârfuri de peste 2500 de metri. Din Valea Buda, pe partea opusă a Vârfului Râiosu, se pleacă la picior, se trece de Muchea Mircea, se ajunge la prima stână din muntele Podul Giurgiului, spre Curmătura Moldoveanului. De aici, de abia puteți zări Vârful Moldoveanu, de o parte, și Vârful Roșu, de alta.

Drumul este greu, accidentat, și nu este recomandat decât în iulie și august, când nu mai există risc de avalanșă. În pas voinicesc, durează 4-5 ore.

Valea Vâlsanului – Vârful Moldoveanu este un traseu de 12-16 ore, relativ greu și recomandat celor care au antrenament pe munte. Este ideal în septembrie și nerecomandat iarna. Traseul are circa 35 de kilometri, începe la Barajul Vâlsan, merge pe șaua Scărișoara, ajunge la Vârful Galbena, apoi spre Lacul Galbena și Vârful Roșu și se termină pe Vârful Moldoveanu.

Nu se poate urca fără echipament de munte, haine groase (media de temperatură anuală pe Moldoveanu este de -3 grade Celsius), mâncare, apă și telefon mobil (deși doar în unele zone e semnal).

Valea lui Stan - traseu

Una dintre cele mai frumoase povești ale Făgărașului, este Valea lui Stan. Traseul este accesibil oricui are o condiție fizică bună și își cunoaște limitele. Traseul impune atenție, evitarea oricăror excese și mult respect față de munte.

Intrarea în traseu este la mai puțin de trei kilometri după cetatea Poienari, urcând dinspre Curtea de Argeș. Locul este marcat cu o troiță aflată chiar la intrarea în traseu. Tot acolo Transfăgărășanul face o curbă de 180 de grade. Zona cheilor și a scărilor – porțiunea dificilă, se parcurge într-o oră și jumătate.

După ce se termină această parte din traseu, prin chei, se ajunge la micul baraj care marchează sfârșitul traseului amenajat, marcajul continuă cu un urcuș abrupt prin pădure până într-o poieniță unde mai toate grupurile poposesc pentru a discuta despre frumosul canion.

Urmează o coborâre prin pădure, apoi o porțiune de drum forestier care ocolește coadă lacului, prin care se ajunge la barajul Vidraru. Parcurgerea completă durează circa 4-5 ore, în funcție de capacitatea fiecăruia.

Bâlea Lac spre Bâlea Cascadă - traseu

Probabil cel mai cunoscut traseu din Făgăraș, și unul dintre cele mai ușoare, dar impracticabil iarna. Traseul pornește de lângă stația telecabinei, trece peste pârâului Bâlea și urcă abrupt circa de 30 de minute prin pădure, de unde se vede Cascada Bâlea.

Cascadele

Nouă cascade fac spectacol în Făgărași, mai ales la începutul verii, la topirea zăpezilor. Uneori, în perioadele ploioase din toamnă, spectacolul devine din nou palpitant, căderile de apă având debite mari.

Cascada Bâlea, situată la 1200 metri altitudine, este cea mai mare cascadă în trepte, apa prăvălindu-se de la o înălțime de 60 de metri. Denumită și Urlătoarea Bâlei este situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, pe cursul pârâului Bâlea.

Cascada Capra cunoscută și sub numele de „Cascada Iezerului" este pe versantul sudic al Făgărașilor, la 1690 de metri, chiar pe marginea Transfăgărășanului.

Cascadele din Valea Rea se întind de-a lungul văii și adună apele de sub crestele Moldoveanu și Viștea Mare. Din lacul Valea Rea, numit din cauza formei și Iezerul Triunghiular se formează, pe o diferență de nivel de 600 de metri și pe trei trepte glaciare, trei cascade mari, dintre care cea din mijloc este mai mare și mai spectaculoasă.

Căderea de apă numită Cascada Zbuciumată (Pișătoarea lui Buteanu, cum este cunoscută de vânători și ciobani), alimentată de pârâul Galbena, are o înălțime de aproximativ 100 de metri este tot în trei trepte.

Curtea de Argeș

Prima capitală a Țării Românești, orașul a decăzut după mutarea centrului administrativ la Târgoviște, dar a renăscut odată cu desemnarea Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. Aici sunt înmormântați Regele Mihai și Regina Ana, iar mânăstirea și fântâna lui Manole sunt puncte de reper importante atât istoric, cât și arhitectural.

Nu uitați să vizitați ruinele Bisericii Domnești, monument de secol XIV aflat pe lista UNESCO și biserica Olari, impresionantă prin picturile murale exterioare.

Merită văzute și admirate câteva case, devenite monumente istorice: Casa Goangă, Casa Cioculeștilor, Casa Rădulescu, Casa Chiriță și Teodorescu, Vila Rozelor, Casa Dumitru Norocea și Casa Călinescu - aceasta din urmă aparținându-i lui Armand Călinescu, fost prim-ministru al României, asasinat de legionari în septembrie 1939.

Atât în oraș, cât și prin satele adiacente sunt hoteluri și pensiuni destule cât pentru toate buzunarele și toate gusturile. Nu ratați locurile pitorești din Corbeni și Arefu, acestea au un farmec aparte datorită bunei conservări ale tradițiilor locale.

Iubitorii de pește și pescuit pot încerca Păstrăvăria Zăvoi, din comuna Valea Danului, la aproximativ doi kilometri de Curtea de Argeș. Este un complex care oferă cazare și posibilitatea de a pescui păstrăv și crap.

Cetatea Poienari

Situată în Cheile Argeșului, lângă Arefu, Cetatea Poienari a fost construită de Negru Vodă, în secolul XIV, cu scopul de a fi punct de observație și de apărare.

De la înălțimea cetății, se pot vedea Cheile Argeșului în toată splendoarea lor, Barajul Vidraru și Munții Făgăraș. Pentru vizitare trebuie să urcați cele 1480 trepte, pentru ca, mai apoi, să descoperiți misterioasele ruine și legendele lui Vlad Țepeș.

Muzeul Badea Cârțan

Aflat în Cârțișoara, muzeul a fost inaugurat în 1968 și cuprinde diferite obiecte care i-au aparținut ciobanului. Colecția cuprinde icoane pe sticlă, cărțile lui Badea Cârțan, fotografii vechi, ceramică și lăzi de zestre. Gospodăria este cuprinsă din tindă, pivniță și casa propriu-zisă, la rândul ei formată din trei încăperi, tipică secolului al XIX-lea.

Badea Cârțan i-a cunoscut pe Ioan Slavici, Spiru Haret și Nicolae Iorga, de la ei învățând despre istoria poporului român și despre ideea de romanitate. A ajuns pe jos la Roma, în anul 1896, ca să vadă Columna lui Traian. Cârțan s-a culcat la baza Columnei, iar presa din Italia a scris că “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”.

Din iubirea ce o purta față de istoria poporului român, Badea Cârțan a călătorit prin Elveția, Ungaria, Austria, Egipt, Ierusalim și Germania, pentru a se convinge singur despre relatările din cărțile ce le citea despre istoria țării.

Sibiu

După ce ați biruit Transfăgărășanul și ați trecut pe partea cealaltă a munților, de la Cârțișoara, unde se termină „drumul norilor”, și până la Sibiu mai sunt doar 45 de kilometri, drum de maxim o oră pe care merită să-l parcurgeți.

Sibiul este unul dintre orașele care trebuie văzute pe îndelete pentru că oferta este mai mult decât generoasă. Numit și „Orașul Roșu”, pentru zecile de clădiri din cărămidă roșie din Cetatea Medievală, care se vedeau de la mare distanță, Sibiul este unul dintre orașele de care te îndrăgostești iremediabil.

Muzeul Astra, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România. Casele, atelierele și complexele de clădiri sunt amplasate în jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul Locomotivelor cu Abur, Turnul Sfatului, construit în secolul al XIII-lea și Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” sunt pe lista locurilor care trebuie văzute și simțite.

Nu pot fi omise Catedrala Evanghelică și Catedrala Ortodoxă, Sinagoga și Mănăstirea și Biserica Ursulinelor, ca să pomenim doar câteva dintre lăcașurile de cult, totodată reprezentative obiective turistice.

Cabanele și hotelurile Transfăgărășanului

Mai sus de Arefu, practic amplasată în pădure, este cabana La Cetate, la doar doi kilometri de Cetatea Poienari, și cinci kilometri mai jos de Vidraru.

După baraj, imediat pe stânga este Hotelul Posada Vidraru. Este o construcție inedită, în stil Tudor, cu vedere spre Lacul Vidraru. După alți câțiva kilometri, cocoțat pe un deal, pe partea dreaptă a drumului, este hotelul Valea cu Pești, cândva locul preferat al nomenclaturii comuniste, în frunte cu Nicu Ceaușescu. Astăzi, Valea cu Pești este pe lista hotelurilor pe care Renault le ia în calcul pentru cazare atunci când face drive test cu noile modele de autovehicule, pe Transfăgărășan.

Pe partea opusă a drumului, coborând o serie scurtă de trepte până la debarcader, este Canoe T’URS. Aici se pot închiria caiace, canoe, stand-up paddle și Dragon Boat performante. Locul este pur și simplu fabulos, accesibil și, foarte important, neaglomerat!

Loc cazare, de popas și de mâncat este și Complexul Cumpăna, situat pe malul celălalt al lacului. Hotelul Piscul Negru și o multitudine de pensiuni vă așteaptă în zona Piscul Negru, de unde puteți iniția o aventură către mărețul vârf Lespezi.

Celor care doresc să se bucure de specialități vânătorești dar și să petreacă timp într-un cadru verde, înconjurați de natură, le recomandăm Vila Bâlea sau Conacul Ursului, ambele locații situate la mai putin de 30 de minute de Bâlea Lac.

Peisajul stâncos, monumental în tot cursul anului, anotimpurile fiind perfect delimitate și vizibile spectaculos prin felul în care se schimbă lumină și culoare ierburilor din pășunile alpine, dar și copleșitor iarna, este locul perfect pentru cele două cabane mari: Bâlea Lac și Paltinul.

Cabana Bâlea Lac este singura cabana semi-lacustră și o bijuterie ce a trecut printr-o lungă istorie și care acum este tot una cu stânca Făgărașului. Cabana se află la altitudinea de 2034 de metri, așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est.