Muzeu Etnografic Badea Cârțan

Gheorghe Cârțan, cunoscut sub numele de Badea Cârțan a rămas până în prezent mândria comunei Cârțișoara. Țăranul român a făcut istorie prin dorințele sale, pentru care și-a dedicat viața. În cinstea lui, localitatea în care a trăit i-a păstrat locuința pentru a-i ține vie amintirea.

Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan este până în prezent reprezentarea idealului pentru care a luptat ciobanul român, murind însă fără să-și îndeplinească visul.

Muzeul Badea Cârțan este situat în comuna Cârțișoara, un sat mic și ascuns la poalele Făgărașului. Inaugurat în 1968, acesta cuprinde diferite obiecte care i-au aparținut ciobanului.

Colecția cuprinde icoane pe sticlă, cărțile lui Badea Cârțan, fotografii vechi, ceramică și lăzi de zestre. Gospodăria este cuprinsă din tindă, pivniță și casa propriu zisă compusă din 3 încăperi, tipică secolului al XIX-lea, înzestrată cu mobilierul țăranului atins de vremea ce a trecut.

O privire în interiorul casei lui Badea Cârțan
O privire în interiorul casei lui Badea Cârțan

O privire în interiorul casei lui Badea Cârțan

Din anul 2016, muzeul este deschis pentru a fi vizitat de către turiștii români și străini.

Poziție și Împrejurimi

Muzeul Badea Cârțan se situează în comuna Cârțișoara, la coborârea de pe Transfăgărășan, la 53 kilometri de Sibiu și 18 kilometri de orașul Victoria din județul Brașov. Adresa exactă este Strada Principală, numărul 539, accesul se face pe DN7C, în centrul comunei Cârțișoara, județul Sibiu.

După cum anunță pancarta, Muzeul Badea Cârțan este ”casa unui mare român”, un loc primitor și plin de culoare te poftește să îi descoperi tainele, să afli povestea mesagerului carpatin al limbii naționale românești.

Curtea Muzeului este un deliciu pentru fiecare ochi. Decorată cu crini de grădină, aceasta evocă timpurile apuse prin aleile de piatră și un mic monument sculptat în lemn. Intrarea este străjuită de două statui care îi reprezintă pe Gheorghe Cârțan și Andrei Budac.

Pancarta de la intrarea în Muzeul Etnografic Badea Cârțan
Pancarta de la intrarea în Muzeul Etnografic Badea Cârțan

Pancarta de la intrarea în Muzeul Etnografic Badea Cârțan

Acest muzeu are rolul de a învăța urmașii despre modul de viață și despre tradițiile țăranilor adevărați și simpli ai secolului al XIX-lea.

Povestea Țăranului Badea Cârțan

Țăranul Badea Cârțan este faimos datorită poveștii sale de viață. Acesta s-a născut în Cârțișoara în anul 1849 și a rămas celebru în memoria satului natal datorită dorinței sale de unire a românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, dedicându-și toată viața în împlinirea acestui scop.

Pentru faptul că la acea vreme românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro – Ungar, nu aveau drepturi depline, însă Badea Cârțan apela la singura lui armă, cea mai eficientă, cartea. Acesta trecând vreme de peste 30 de ani, prin munți, aducând românilor din Vechiul Regat diferite cărți de limbă română sau de istorie.

Plecarea lui Badea Cârțan în Roma

Badea Cârțan, ajuns de foarte multe ori în București a cunoscut foarte multe persoane cum ar fi Ioan Slavici, Spiru Haret și Nicolae Iorga, aceștia îl învățau despre istoria poporului român și despre ideea de romanitate a poporului.

Fiind extrem de pasionat despre romanitatea românilor și cum au luat ființă din daci și romani, s-a hotărât să plece pe jos în Roma, în anul 1896, pentru a se convinge singur despre această teorie. Ajuns în Italia, primul loc pe care acesta l-a vizitat a fost Columna lui Traian.

Datorită faptului că Badea Cârțan s-a culcat la picioarele Columnei lui Traian, întreaga presă din Italia a scris în presă că “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”.

O dată ajuns public acest articol, Badea Cârțan a devenit extrem de faimos în rândul italienilor, fiind invitat cu simpatie și prietenie la diverse evenimente culturale, politice și jurnalistice.

Din iubirea ce o purta față de istoria poporului român, Badea Cârțan a călătorit prin Elveția, Ungaria, Austria, Egipt, Ierusalim și Germania pentru a se convinge singur despre relatările din cărțile ce le citea despre istoria țării.

Badea Cârțan in fata Columnei lui Traian
Badea Cârțan in fata Columnei lui Traian

Badea Cârțan in fata Columnei lui Traian

Moartea Țăranului Badea Cârțan

În anul 1911, la vârsta de numai 62 de ani, Badea Cârțan se stinge din viață, fără să apuce să-și vadă visul împlinit. Acesta a fost înmormântat la Sinaia, pe „pământ liber”. Pe piatra sa de mormânt este însemnat: “Badea Cârțan doarme visând la întregirea neamului său”

Informații utile

Program și tarif

Programul de vizită a Muzeului Badea Cârțan este disponibil doar în lunile de vară (Iunie-August), în zilele de marți până vineri în intervalul orar 10:00 – 18:00, iarna acesta fiind închis

Tarifele diferă, pentru adulți plătindu-se suma de 5 lei, iar pentru copii / studenți / pensionari achitându-se doar suma de 2 lei.

Facilități

Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan pune la dispoziție următoarele facilități:

Parcare autovehicul – Dacă vă hotărâți să ajungeți în minunata comună Cârțișoara, în cadrul Muzeului Badea Cârțan beneficiați de parcare.

Parcare autocar – Grupurile care vin cu autocarul să viziteze Muzeul Etnografic Badea Cârțan beneficiază de parcare pentru autocar.

Informații Turistice – Muzeul Etnografic Badea Cârțan beneficiază și de informații referitoare la zonă, istorie, muzeu, legende.

Cum va fi vremea la Muzeul Etnografic Badea Cârțan

Contact

Contact Muzeul Etnografic Badea Cârțan

Transfăgărășan 539, Cârțișoara 557075, Romania

Păreri Muzeul Etnografic Badea Cârțan

0 bazat pe 0 recenzii

Răspunde

Anulează