Casa Memorială George Stephanescu

Monumentul de arhitectură laică a fost construit în anul 1873 și a aparținut lui George Stephănescu, compozitor, dirijor și profesor de muzică. Autorul primei simfonii românești a creat în incinta acestui cămin unele dintre cele mai sofisticate opere care domnesc în istorie până în prezent.

În casa memorială sunt expuse în prezent obiecte și documente care au aparținut compozitorului. Tot acolo se află și pianul la care acesta o acompania pe Hariclea Darclee.

Promotor al creației populare în cultura muzicală din țara noastră, George Stephănescu rămâne unic, neînlocuit. Activitatea sa muzicală s-a legat întotdeauna de căminul din Căpățâneni, locul etern, neatins. Aici au fost compuse cele mai minunate lucrări din inspirația folclorică a locului.

Compozitorul și-a legat întotdeauna activitatea muzicală de căminul său din Căpățâneni

Localizare și Împrejurimi

Situată în localitatea Căpățânenii Pământeni, , județul Argeș, casa memorială George Stephanescu este un loc simplu, rupt din vremuri de mult apuse. Aceasta este construită din cărămidă în anul 1873, după indicațiile atente ale compozitorului.

Ascunsă în tăcuta localitate aflată de-a lungul Drumului Național 7C (T ransfăgărășan), Casa George Stephănescu ascunde amintiri și evocă o altă epocă.

Căminul unde s-a născut prima simfonie românească se află pe valea superioară a râului Argeș într-un splendid peisaj. Printre dealurile pe alocuri golașe, împodobite cu căpițe de fân, flancate de păduri bogate de foioase, Reședința Stephănescu face invitație oricărui turist într-un cadru bătrânesc, ce inspiră și relaxează fiecare suflet.

Istoric

Construită din cărămidă, casa are un plan dreptunghiular cu un corp de dependințe. Parterul este format din 6 încăperi, o terasă de piatră și prispă. Mansarda este o singură cameră în care accesul se face din terasa din față care este acoperită. Datorită valorii sale culturale, clădirea a rămas un monument istoric.

Construită în stil elvețian, cu ajutorul unui meșter italian în aproximativ 2 ani, Casa Stephănescu a fost un cămin primitor și un cadru creativ care a dat naștere unor lucrări ce domnesc în istoria muzicii, literaturii și artei.

Casa a fost ridicată folosind materiale disponibile în vecinătatea construcției, materiale tradiționale precum piatra de munte, lemnul de esență tare sau cărămida arsă.

Casa are un plan dreptunghiular, cu un corp de dependințe atașat

George Stephănescu

Născut la 13 Decembrie 1843 și decedat la 25 Aprilie 1925, George Stephănescu rămâne un simbol în inima muzicii românești. Fost compozitor, dirijor și pedagog, acesta a fost creatorul primei simfonii românești.

Student al Conservatorului din București alături de Eduard W achman și al Conservatorului din Paris cu H. Reber (armonie), E. Auber și A. Thomas (compoziție), George Stephănescu s-a făcut remarcat de-a lungul timpului prin talent ul său deosebit.

El este inițiator al reprezentațiilor de operă în limba română și fondator a trei societăți lirice premergătoare Operei Române (”Mama Soacră”, ”Cometa” și ”Scaiul Bărbaților”). Acesta a compus și o dramă lirică, feeria muzicală intitulată ”Sânziana și Pepelea” care este prima simfonie românească.

Printre altele se numără și ”Simfonia în la major”, Uvertura Națională și două sonate pentru pian. Pentru violoncel și pian enumerăm un octet cu două coarde și suflători dar și un cvartet pentru coarde, flaut și pian .

Este considerat creatorul școlii românești de canto iar printre elevii săi se numără cântăreți importanți precum: Elena Teodorini, Hariclea Darclee, Dumitru Popovici-Bayreuth.

Viața și Familia lui George Stephănescu

Scriitori precum Vasile Alecsandri și Ion Luca Caragiale dar și tenori, mezzosoprane și actori precum Nottara, au fost oaspeți ai primitoarei familii Stephănescu în reședinta de la Arefu.

Priceperea, talentul inegalabil și mentalitatea vizionară a compozitorului au însuflețit verile călduroase de la Conacul Arefu. Reședința a primit rând pe rând compozitori, oameni de artă și scriitori transformându-se într-un loc de amplă creație.

Pianul lui George Stephănescu a fost adus pe un car cu boi, de la Dunăre . După lunga călătorie începută la V iena, pianul a primit atingerea fină a artiștilor mari precum: Iulia Hașdeu.

Ion Luca Caragiale, petrecându-și una dintre verile ”arefene” la conacul Stephănescu, inspirat fiind de o istorie din satele învecinate a redactat, sub umbra unui nuc secular , opera ”Năpasta”.