Casa Memorială Dumitru Norocea
Casa Memorială Dumitru Norocea face parte din Muzeul Curtea de Argeș prin secția de etnografie și artă populară, aceasta fiind expoziția de bază. Casa Muzeu deține o bogată colecție de obiecte ce priveau ocupațiile și meșteșugurile practicate de argeșeni în urmă cu mulți ani.
Cele mai cunoscute îndeletniciri ale acestora erau: olăritul, cusăturile și țesăturile, confecționarea de costume populare, obiecte folosite în gospodării, agricultură și pomicultură.
Între anii 1922-1923, Dumitru Norocea și-a construit o casă care găzduiește și în prezent expoziția de Etnografie și Artă populară a Muzeului.
Dumitru Norocea a fost un pictor, care a lucrat la restaurarea Bisericii Domnești în perioada 1914-1924, găsind pe peretele de nord al naosului inscripția cu data morții lui Basarab I. Acesta a introdus în țară tehnica mozaicului.
Casa Memorială Dumitru Norocea
Istoric
Pictorul Dumitru Norocea a depus eforturi mari pentru restaurarea Bisericii Domnești dar și pentru căminul său, construit între anii 1922 și 1923.
Vila înălțată și proiectată chiar de pictorul restaurator conține elemente ale stilului neo-românesc. Aceasta este ridicată pe trei niveluri, în declivitatea terenului.
„Norocea îi primea acasă la el pe cei mai importanți oameni politici, atunci când vizitau Curtea de Argeș. El a fost cel care a descoperit fresca și simbolistica picturilor din Biserica Domnească, când toți au rămas uluiți, pentru că nu se aștepta nimeni să găsească astfel de valori”
Dumitru Norocea
Pictor și restaurator al Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, Dumitru Norocea este renumit pentru numeroase opere de artă și cultivarea tehnicii mozaicului – învățată în Ravena.
Experiența pe care acesta a acumulat-o în restaurarea Bisericii Domnești l-a ajutat în perfecționarea muncii sale. Astfel, în decursul lucrărilor la Biserica Mânăstirii Tismana, cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, pictorul restaurator depista stratul de pictură iconografică realizată de Dobromir din Târgoviște în 1564 și refăcută în 1732. Fresca din 1766 executată de Dimitrie Diaconu, acoperind însă pictura anterioară.
Pictorul Dumitru Norocea
Descoperiri și restaurări
Dumitru Norocea a restaurat Biserica Stavropoleos din București
- Biserica ”Sf. Treime” din Măgureni (Prahova) – Edificiu Ortodox durat de familia Cantacuzinilor între 1671-1674,pictorul restaurează tabloul votiv al ctitorilor dar și întregul program iconografic semnat de celebrul zugrav. Tablou realizat inițial de Pârvu Mutu în 1694.
- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Bordești-Vrancea – ctitorită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Pictorul descoperă un autoportret al zugravului Pârvu Mutu alături de figura ucenicului său, Radu. Pictura era realizată pe canalul accesului în pronaos.
- Harlau – Biserica „Sf. Gheorghe” ctitorita de Ștefan cel Mare în 1492 si estetizată cu pictura exterioara în frescă de Gheorghe zugrav pe timpul domniei lui Petru Rares”;
- Craiova – Biserica „Madona Dudu” construita intre anii 1750-1756, refăcută în 1844 și pictată în interior de Gheorghe Tatarescu;
- București – Biserica „Stavropoleos” înălțată de către arhimândritul Ioanichie Stratonikeas în 1724, in perioada domniei lui Nicolae Mavrocordat
- Oești-Pamânteni – reface pictura murală a Bisericii ”Sfântul Nicolae” construită de Grigore Drugănescu în 1837-1840.
Tehnica Mozaicului
Pictorul s-a specializat la Ravena în tehnica meticuloasă și spectaculoasă a mozaicului Aceasta este: lucrare de tehnică decorativă, care constă în asamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură, de ceramică, de sticlă, de smalț etc. de diferite culori, lipite între ele cu mortar sau cu mastic.
Norocea își va pune amprenta artistică în decorarea în mozaic a multor monumente arhitecturale importante precum: Catedrala Încoronării de la Alba Iulia și Catedrala Ortodoxă de la Sulina.
Mozaic din Catedrala Încoronării ilustrandu-l pe domnitorul Mihai Viteazul
Opere de Artă
În prezent, în Casa Memorială Dumitru Norocea, la etaj, este amenajată o expoziție cu piese importante și încântătoare realizate de către pictorul restaurator dar și alți artiști cunoscuți precum: Emil Ivănescu – Millan, G.D Mirea, Dan Băjenaru, Rudolf Schweitzer – Cumpăna. Au fost expuse operele artistului, replici pe pânză (imitație de mozaic) ale faimoaselor scene: ”Împăratul Iustinian cu suita” , ”Împărăteasa Teodora cu suita”.
Au fost expuse astfel și piese de artă populară din colecția personală a pictorului corelate cu Secția de Etnografie de la parter. Unele dintre obiecte muzeale reflectă ocupații și meșteșuguri tradiționale argeșene.