Cabana Negoiu, cea mai frumoasă cabană a Făgărașilor

Toate cabanele de munte sunt frumoase. Fiecare în parte are ceva care o face unică și stă în puterea omului, care iubește muntele, să-i descopere farmecul. Dar, tot așa cum există cel mai înalt vârf, cea mai dificilă creastă și cel mai adânc lac alpin, Cabana Negoiu este cea mai frumoasă. Și chiar dacă inima ta s-a lipit de vreo altă cabană din Carpați, nu ai cum să nu recunoști că Negoiu este cea mai plăcută și confortabilă cabană din România. Asta este povestea ei!

Prima Cabană din Făgăraș

Cabana Negoiu este situată pe versantul nordic al Munților Făgăraș, la 1546 metri altitudine, pe coama Piscul Șerbotei. Este popasul principal al celor care urcă sau coboară de pe Vârful Negoiu.

Istoria cabanei începe în 1881 și ca multe alte locuri din Carpați are legătură cu SKV-ul (Asociația Carpatică Transilvană) din Sibiu, adică cei care, din dragoste pentru munte, au ridicat primele 60 de cabane, în aproape toate masivele din România. Primele au fost o cabană în Piatra Craiului și Cabana Negoiu. În aceeași perioadă, se marca și primul traseu din Masivul Făgăraș care ajungea la Vârful Negoiu pe atunci numit Piatra lui Tunsu.

Inaugurarea Cabanei Negoiu a fost în 10 septembrie. La acel moment, Vârful Negoiu era considerat cel mai înalt punct al Carpaților românești, pentru că Moldoveanu era confundat cu Viștea Mare. Astfel, cabana de la poalele Negoiului devenea, prin simpatie, nu doar prima cabană a Făgărașilor, dar și unul din punctele importante pe hartă.

Dacă privești creasta Făgărașilor cu spatele la cabană, în față vezi Vârful Șerbota, iar puțin la drepta Vârful Negoiu. Cumva, Șerbota e mai vizibil așa că o bună bucată de vreme localnicii i-au spus cabanei „Casa din Muntele Șerbota” sau „Casa Șerbota”.

Cu fonduri de la SKV, de construcția cabanei s-a ocupat preotul Stoichiță din comuna Porumbacu. Preotului i se datorează obținerea terenului și supravegherea construcției. Toate materialele au fost urcat la 1500 de metri pe drumuri și poteci de munte cu animale de povară. Prima Cabană Negoiu avea doar trei încăperi mici și o verandă. Era construită din bârne rotunde de lemn, îmbinate cu lut și avea acoperiș de șindrilă.

În anul 1890 locul devenise atât de cunoscut încât a fost necesară construirea unei a doua cabane, de data aceasta mai mare. Prima clădire a devenit locuință cabanierului, a fost mutată în două rânduri, iar în final dărâmată.

În 1907 și apoi în 1915 a doua cabana a fost reparată și ulterior extinsă, abia acum devenind cunoscută drept Cabana Negoiu – Robert Gutt. După ce Primul Război Mondial s-a încheiat, Cabanele Negoiu și Bâlea Lac, au fost singurele, dintre cele cinci cabane existente în 1914 în Făgăraș, care au mai rămas întregi. În anul 1937 se dă în folosință a treia construcție, azi cunoscută sub denumirea de cabana veche, inițial intitulată Casa de adăpost Negoiu.

În 1948 toate cabanele din minți au fost naționalizate și preluate de stat. Clădirea principală Cabanei Negoiu a fost demolată în 1956 pentru a face loc structurii care există și azi. Construcția a durat din 1957 până în 1962. În mai anul următor a fost inaugurată.

Astăzi cabana este una dintre cele mai frumoase din Munții Făgăraș și nu-i greșit să spunem că și din toți Carpații românești, iar povestea ei continuă.

Cum ajungi la cabana Negoiu

La început accesul la Cabana Negoiu se făcea de la Avrig, prin Poiana Neamțului, de unde se prindea poteca numita „Plaiul Țării” care era urmată pană aproape de golul alpin de pe Muntele Barcaciului. Se continua pe o potecă pe care urcau și coborau turmele în zonele de pășune, care mergea la limita pădurii, trecea peste pârâul Porumbăcelul, Muchia Puha, Puiul Miezuinei, apoi ajungea la stâna din Valea Șerbotei, la Cascada Șerbota și se ducea pe partea vestică a muchiei Șerbota, până la cabana. Acesta era „Drumul vechi al Negoiului”.

În anul 1901 a fost bătută poteca turistica de la „Glăjaria”, din Valea Porumbacelului, peste Magura și Puha, până la Cabana Negoiu. Traseul avea aproape 13 kilometri. Câțiva ani mai târziu poteca a fost prelungită până la Piatra Caprei, cu o potecă marcată pe versantul vestic al Văii Sărății. Prelungirea potecii a fost numita „Drachenstein” adică „Cărarea Zmeilor” sau „Poteca Balaurului”.

Acesta a fost primul traseu turistic din Munții Făgărașului care a fost marcat cu vopsea. Marcarea a fost coordonata de Wilhelm Copony (1868-1939) și executată în anul 1887 de către ghidul turistic al SKV Ioan Neamțu din comuna Porumbacu. Wilhelm Copony a fost deputat braşovean în Parlamentul de la Budapesta, apoi senator de Timişoara în Parlamentul României.

Azi, la Cabana Negoiu se poate ajunge venind dinspre localitatea Porumbacu, pe drum asfaltat până în localitatea Porumbacu de Sus, iar de aici pe drum forestier până la fosta carieră de marmură cu mașină cu gardă înaltă până la confluența pâraielor Șerbota și Sărata, loc unde se termină drumul forestier și începe poteca marcată cu triunghi albastru care duce la cabană. Traseul este ușor, este accesibil pe tot parcursul anului, și poate fi parcurs într-o oră, o oră și jumătate. Iarna echipamentul adecvat este necesar mai ales atunci când este zăpadă.

Trasee de la Cabana Negoiu

Cabana Negoiu – Şaua Cleopatrei – Vârful Negoiu

• Traseul este marcat cu triunghi albastru. Este drumul principal de acces spre Vârful Negoiu. Traseul urmează „Cărarea Zmeilor”, amenajată cu podețe (sunt nouă podețe, peste nouă pâraie, unele dintre ele foarte învolburate primăvară și în zilele ploioase). Drumul trece prin Valea Sărății, Căldarea Sărății, apoi grohotiș și Piatra Prânzului, apoi tot grohotiș, spre creasta principală prin stâncării. Pe sânga, la circa 150 de metri este Peștera de sub Vârful Negoiu, cu o lungime de 17 metri. În mod normal solul peșterii are strat de gheață tot anul. Urmează stâncile: Acul Cleopatrei, Colțul Elefantului, Foarfeca și se ajunge în șaua Cleopatrei.
• Din Şaua Cleopatrei spre est urmează urcușul final până în vârful Negoiului, cu marcaj bandă roşie.
• Durata traseu 3-4 ore, dificultate medie, cu zone mai solicitante. Accesibil doar vara. Traseul necesită echipament adecvat.

Cabana Negoiu – Muntele Puha – Vf. Scara – Lacul Avrig – Muntele Suru – cabana Suru.

• Marcaj: Cabana Negoiu – Șaua Scara, cruce albastră; Șaua Scara – cabana Suru, bandă roșie. Traseul are o durata de 7 – 8 ore, grad mediu de dificultate. Accesibil vara, necesită echipament pentru că vremea este mereu foarte schimbătoare și imprevizibilă.

Cabana Negoiu – Lacul Călțun

• Lacul Călţun este accesibil de la Cabana Negoiu, pe marcaj triunghi albastru pe la Piatra Prânzului, Șaua Cleopatrei pâna în Popasul lui Mihai de unde marcajul continuă cu bandă roșie peste Vârful. Negoiu, prin Strunga Dracului

Cabana Negoiu – Piatra Prânzului – Strunga Ciobanului – Portiţa Călţunului

• Marcaj: TRiunghi albastru până la Piatra Prânzului și apoi cruce roşie. Durata traseului de 2-4 ore. Traseul ocolește Vârful Negoiu și este accesibil doar vara.

Cabana Negoiu – Custura Sărății – Vârful Şerbota

• Considerat unul dintre cele mai frumoase, dar și unul dintre cele mai periculoase trasee din Făgăraș, trece prin Custura Sărății, o creastă îngustă, accidentată și expusă, care face legătura între Vârful Șerbota și Șaua Cleopatrei. Traseul pe Custura Sărății este amenajat, cu lanțuri și cabluri, în unele locuri expunerea este mare, ceea ce poate pune probleme celor cu teamă de înălțime.
• Traseul este marcat cu bandă roșie, durata parcurgerii fiind subiective, în funcție de condiția fizică. Timp estimat 2-3 ore. Accesibil doar vara, obligatoriu cu echipament adecvat de munte.
• Custura Sărății poate fi ocolită pe traseul marcat cu bandă galbenă, prin Căldarea Pietroasă, care leagă Șaua Cleopatra de Vârful Șerbota.

Cabana Negoiu – Şaua Scării

• Marcaj: cruce albastră, durata traseu, 2-3 ore. Traseu de vară.

Cabana Negoiu – Lacul Avrig

• Pe poteca turistică de la Cabana Negoiu pe traseu cu marcaj cruce albastra, este drum de două pe poteca de creastă la lacul Avrig

Cabana Negoiu, cazare și condiții

Condițiile la cabană sunt bune și din ce în ce mai bune. Cabana este reamenajată, parțial refăcută, camerele sunt curate, mobilierul, adecvat unei cabane de munte este nou sau recondiționat temeinic.

Cabana are trei corpuri de clădiri: clădirea principală sau cabana nouă, iar ceva mai spre sud, amplasate într-o mică șa, se găsesc cabana veche și o clădire anexă. Cabana nouă, cu parter și două etaje, este construită din zid de piatră și din lemn. Fiecare etaj are spre sud câte un balcon lung cât întreaga clădire.

La parter se găsesc un hol, sufrageria (și un televizor imens), bucătăria și locuința cabanierului. Cele două etaje, compartimentate identic, cuprind câte cinci dormitoare spre sud și câte șapte spre nord. Fiecare nivel are un grup sanitar propriu. Doar în cabana nouă este alimentare cu apă, tot aici se poate face și duș contra cost.

Capacitatea de cazare la Cabana Negoiu este de 140 locuri în paturi (în cabana nouă) și 80 locuri vara și 20 locuri iarna (în cabana veche și anexă). Încălzirea se face cu lemne în sobe de teracotă, iar sursă de energie electrică este de la microhidrocentrala proprie.

La intrare este o camera rezervată pentru bocanci, unde le poți lasă după drumeție. Camerele sunt dotate cu paturi suprapuse, cu saltele și lenjerie nouă. Băile sunt curate, dotate cu duș și există apă caldă.

„Omul și muntele se aseamănă, dar cu deosebirea ca prin munții, pământul încearcă să se ridice la cer, pe când prin oameni, cerul coboară pe pământ“ – William Shakespeare.

Surse:

„Poteci și cabane în Munții Făgărașului”, Ilie Fratu (editura Sport Turism, 1986)

Sursa foto: pixels.com/ archive personale