Everestul României

Vârful Moldoveanu este cel mai înalt vârf montan din România i se mai spune și  Acoperișul României și se ridică până la 2.544 metri. Ultima măsurătoare oficială s-a făcut acum vreo 40 de ani și nu-i exclus ca de atunci și până acum înălțimea vârfului să se fi modificat, cel mai probabil în minus ca urmare a eroziunii.

Uriașul are de jur împrejur culmi, creste și vârfuri care trec de 2500 de metri. Negoiu și Viștea Mare, Lespezi, Vârful Cornul Călțunului, Vârful Vânătoarea lui Buteanu și Hârtopul Darei, Dara, ultimul vârf muntos din România care trece de 2500 de metri și Scărișoara Mare cu 2.495 metri, primul sub 2500. 

Toți aceștia fac ca vârful semeț al Moldoveanului să nu se vadă deloc dinspre sud, când urci pe Transfăgărășan, de exemplu. Vârfurile care se văd sunt Negoiu și Viștea Mare, Moldoveanu fiind în spatele lor, aproape. Vârful este însă vizibil de pe creasta Făgărașului după ce treci de Negoiu și cobori în valea dintre cele două culmi.

Emoția și sentimentul pe care le încerci în vârf, acolo unde ești în cel mai înalt punct din toată România sunt greu de exprimat în cuvinte. Să urci pe Moldoveanu, indiferent dacă alegi un traseu mai ușor sau unul dificil, este o victorie personală, care generează euforie și nu se uită niciodată.

Cum ajungi pe Vârful Moldoveanu? 

Moldoveanul este o țintă pentru cei care iubesc muntele. Emoția, vibrația și starea specială pe care o ai când stai moț în vârf este fără egal. Aerul tare îți curăță sufletul și mintea. Cine nu a ajuns pe Moldoveanu nu știe și nu înțelege, iar cine a ajuns vrea neapărat să revină.

Există trei trasee principale care duc la 2544 de metri altitudine. Toate oferă peisaje unice, niciodată la fel, pentru că lumina, anotimpul și norii creează imagini irepetabile.

Traseul ușor

Cunoscut ca traseul prin Valea Rea, este cel mai ușor traseu care te duce pe Moldoveanu. Poate fi parcurs într-o singură zi, iar durata la urcare este de 3-4 ore, sau mai mult. Coborârea poate dura 2-4 ore în funcție de condiția fizică. Este un traseu de o zi, dar cu toate că este catalogat ca fiind „ușor” asta nu înseamnă că nu vei avea nevoie de un echipament adecvat și că nu-ți este necesară o bună condiție fizică. 

Varianta ușoară este totuși solicitantă și este recomandată celor care au la activ câteva trasee de munte și experiență, dar nu poate fi catalogat ca fiind dificil sau periculos, cu excepția segmentului final expus, care poate fi, dacă nu dificil, atunci provocator, cu siguranță. Efortul îți va fi răsplătit cu peisajele fantastice de care te vei putea bucura la fiecare pas. 

Traseul atinge punctele: stâna lui Burnei din Valea Rea – Cascada Văii Rele – Iezerul Triunghiular – Portița Viștei – Vârful Viștea Mare – Vârful Moldoveanu. Marcaje: triunghi roșu: Stâna lui Burnei – Căldarea Văii Rele – Iezerul Triunghiular – Portița Viștei, bandă roșie: Portița Viștei – Vârful Viștea Mare, punct roșu: Vârful Viștea Mare – Vârful Moldoveanu.

De-a lungul acestei rute vei vedea Cascada Mare a Văii Rele, Iezerul Triunghiular (unul dintre lacurile glaciare cu o formă de la care i se trage și numele), pajiști înflorite, stânci abrupte, zone cu serpentine și porțiuni umede, suprafețe întinse fără arbori, toate formând un peisaj armonios alpin.

Traseul începe de la Stâna lui Burnei, unde ajungi pe un drum forestier. De aici începe un urcuș în serpentine, deloc periculos dar solicitant, treci pe lângă cascada Văii Rele. Până la Iezerul Valea Rea (Iezerul Triunghiular sau Iezerul Moldoveanului, lac de origine glaciară, la o altitudine de 2159 metri și cu o suprafață de 0,5 hectare, alimentat de izvoare subterane; din lac se formează râului Valea Rea) traseul e lin.

De aici înainte urcușul de greu, panta abruptă. Suntem pe piciorul Viștei și urcușul continuă până pe creastă. Urcarea spre Viștea Mare și trecerea prin Spintecatura Moldoveanului este amenajată cu lanțuri care ușurează pasajul.

Traseul dificil

O altă opțiune este parcurgerea drumeției prin Valea Vâlsanului, un traseu lung de două zile, lungimea rutei fiind de 35 km. Durata traseului este de 12-16 ore de mers. Acest lucru implică și campare în zonele special amenajate, echiparea suplimentară cu sac de dormit, cort și provizii de apă și hrană. Acest traseu oferă o noapte în liniștea absolută a muntelui. 

Marcaj: cruce roșie. Traseul atinge punctele: Barajul Vâlsan – Vârful Galbena – Lacul Galbena – Vârful Roșu – Vârful Moldoveanu.

Traseul este dificil, impune un efort susținut și constant. Nu este recomandat iarna, perioada ideală: august-septembrie, pentru vremea mult mai stabilă decât primăvara și la începutul verii. Este nevoie de o condiție fizică foarte bună, de răbdare și multă ambiție, fiind un traseu lung, cu zone abrupte, înalte, stâncoase și umede; purtarea unui echipament complet expedițiilor montane este obligatorie.

Traseul începe la Barajul şi lacul de acumulare Vâlsan. La baraj se poate ajunge pe drum forestier de la Brădet pe Valea Vâlsanului. Este drum de circa 15 kilometri care nu au fost incluși în traseu. După baraj începe urcuşul spre stânga și se ajunge pe muchia muntelui Ţuica şi pe golul alpin al muntelui Picuiata de unde pe pantă lină se ajunge la şaua Scărişoara. 

Locul este celebru pentru perspectiva unică pe care o oferă asupra Vârfului Moldoveanu. De la șaua Scărișoara se merge mai departe spre vârful Galbena (2400 metri), iar Lacul Galbena rămâne în spate în dreapta. Traseul urcă când lin când mai abrupt până pe creastă și mai departe pe Moldoveanu.

Cel mai dificil traseu

Traseul cel mai dificil pornește de la Bâlea Lac. Dacă îl parcurgi meriți titlul de montaniard. Și în acest caz sunt necesare două zile pentru a parcurge dus-întors ruta, undeva la nouă ore pe zi. Pentru înnoptare puteți alege variante de campare în zonele amenajate sau Cabana Podragu.

Traseul atinge punctele Cabana Bâlea – Șaua Capra – Lacul Capra – „La trei pași de moarte” – Portița Arpașului – Lacul Podul Giurgiului – Șaua Podragului  – Vârful Viștea Mare – Vârful Moldoveanu. Marcaje: Cabana Bâlea, pana la Șaua Caprei, triunghi albastru, de la Șaua Caprei, până la Vf. Viștea Mare, dungă roșie, apoi de aici pe Moldoveanu, punct roșu.

Dificultatea traseului constă în faptul că ai multe coborâri și urcări, pus porțiunea unde escaladezi ajutat de lanțuri și șufe la „Trei pași de moarte”. Este nevoie de atenție și anduranță. 

Traseul se poate face și într-o zi (de preferat vara când este ziua lungă, în circa 12 ore, doar pentru cei bine antrenați, cu rucsac ușor – doar apă și hrană, astfel încât să se poate merge în pas întins acolo unde terenul permite).

La Bâlea Lac poți vedea Hotelul de Gheață, la Șaua Capra, Lacul Capra și dacă ai puțin noroc și nu-i aglomerat pe munte poți vedea capre negre. Portița Arpașului este punctul de maximă dificultate. Urmează Șaua Vârtopului, Arpașul Mare, Iezerul Podul Giurgiului (lac glaciar, unde ai și un refugiu), apoi Șaua Podragului, Șaua Ucei Mari, Șaua Orzanelor, urcarea pe Vârful Viștea Mare și apoi ultimii zeci de metri până pe Moldoveanu.

Pe traseu treci pe lângă lacuri, cascade, păduri, pajiști multicolore, stânci abrupte și o faună minunată. Merită tot efortul, mai ales pentru senzația de victorie pe care o vei simți intens la final. 

Povestea Moldoveanului

Prima hartă nouă a Europei Centrale a fost realizată de Nicolaus Cusanus (1401-1464) la mijlocul secolului al XV-lea, care trasează aproape exact lanțul Carpaților. Munții Făgăraș, exact cu acest nume, sunt marcați ca atare pe harta lui Lázár a Ungariei, publicată în 1528, și inclusă în „Chorographia Hungariae”. Numele Făgărașilor li se trage de la pădurile dese de fag, care după 1500 de metri se amestecă cu cele de brad și molid pentru a le lăsa, în final, locul doar coniferelor. Două decenii mai târziu, F. Schur, din Königsberg, publică „Vegetaţia crestelor Carpaţi” și pomenește iar masivul Făgăraș. 

„Moldoveanu poartă numele de Muntele Valea Rea pe versantul lui estic, de Moldoveanu pe versantul vestic şi de Colţul Vistei Mari în Transilvania“, scria Alexandru Rudeanu în 1938, în „Ascensiuni grele în Munţii Făgăraşului”, în buletinul trimestrial al Clubului Alpin Român. Se spune că numele vârfului și al zonei vine de la un cioban din Moldova care îl arendase pe o sută de ani pentru turma sa de oi. 

Cert este că nu există nicio informație despre cine e cel, sau cea, care a cucerit prima dată Moldoveanu, iar vreme de vreo 200 de ani, după primele măsurător și expediții Moldoveanu era luat la pachet cu Viștea Mare și considerat mai mic decât Negoiu, care avea statutul de cel mai înalt punct al Carpaților românești. 

Undeva după 1918 s-a făcut dreptate, iar Moldoveanu și-a primit medalia de aur, Negoiu a coborât pe locul doi, iar Viștea Mare s-a ales cu un frate geamăn… cu 17 metri mai mare. Povestea spusă mai în glumă mai în serios este că „Viştea Mare a rămas acolo unde s-a aflat dintotdeauna. Viştea Mică s-a dat de trei ori peste cap şi s-a transformat în Moldoveanu”. Nu-i exclus s-o auzi când urci pe Moldoveanu.

Cele 14 vârfuri de peste 2500 m din Carpații României

Statistica poate domolii orgolii și poate face planuri de pentru drumeții și aventuri. Exact pentru aceasta am făcut o listă cu cele 14 vârfuri care trec pragul a 2500 de metri altitudine, unde dacă ajungi vei fi cu capul în nori (la propriu) și cu picioarele pe pământ. 

În Carpații României sunt 47 de vârfuri între 2400 și 2500 de metri, toate aceste puncte de maximă altitudine fiind în Carpații Meridionali și 255 de vârfuri peste 2000 de metri.

1. • 2.544 m – Vârful Moldoveanu, în Munții Făgărașului.
   • 2.535 m – Vârful Negoiu, Munții Făgărașului, în imediata vecinătate a Vârfului Moldoveanu.
   • 2.527 m – Vârful Viștea Mare, Munții Făgărașului, cale de acces către vârful Moldoveanu în  traseul de creastă al Făgărașilor, alcătuind împreună o formațiune muntoasă asemănătoare unui trapez, care îi face extrem de identificabili din depărtare. Grupării sau „Formației Moldoveanu – Viștea Mare” i se mai spune „Trapezul” sau „Marele Trapez”. 
   • 2.519 m – Vârful Parângul Mare, Munții Parâng; cel mai înalt vârf din Munții Parâng și cel mai înalt punct muntos în alt masiv decât Făgărașii. 
   • 2.517 m – Vârful Lespezi, Munții Făgărașului, un vârf dublu împreună cu vârful Călțun. Este recunoscut prin masivitatea sa vizibilă cu precădere dinspre partea nordică.
   • 2.510 m – Vârful Cornul Călțunului, Munții Făgărașului.
   • 2.509 m – Vârful Peleaga, Munții Retezat este cel mai înalt vârf din Munții Retezat; 
   • 2.508 m – Vârful Păpușa în Munții Retezat; al doilea vârf peste 2500 de metri din Munții Retezat.
   • 2.507 m – Vârful Vânătarea lui Buteanu, Munții Făgărașului. Vârful Vânătarea lui Buteanu (eronat numit de cele mai multe ori Vânătoarea lui Buteanu), iar după unele surse, numele corect al vârfului este Vânătarea lui Buteanu. Semnificația cuvântului „vânătare” se trage din denumirea arhaică dată unei înălțimi stâncoase, vineții, aflată la mari depărtări. O altă interpretare probabilǎ a cuvântului se regǎsește în documentele care atestă valoarea terenului, vânătările fiind pǎșuni cu pietre, improprii pentru crescǎtorii de oi.
   • 2.506 m – Vârful Hârtopul Darei, Munții Făgărașului. Vârful Hârtopul Darei se află în partea estică a munților Făgăraș la sud de vârful Dara, având o înălțime de 2.506 m. Distanța foarte mică față de vârful Dara, aproximativ 300 metri la sud de acesta, înspre vârful Mușetescu, precum și faptul că nu este clar delimitat de acesta, pune problema dacă aceste două vârfuri pot fi considerate două vârfuri separate.
   • 2.505 m – Vârful Omu, din Munții Bucegi este cel mai înalt vârf din Munții Bucegi. După alte măsurători, are 2.507 metri, la baza bolovanului de pe varf, sau 2.514 metri în vârful acestuia (situație în care ar urca pe locul șase). Este locul cel mai înalt din România populat permanent, aici fiind o stație meteorologică cu personal 24/7.
   • 2.503 m – Vârful Bucura Dumbrava, Munții Bucegi, este mai puțin cunoscut, „eclipsat” probabil de mult mai celebrul său vecin, Vârful Omu.
   • 2.501 m – Vârful Capul Morarului, Munții Bucegi;
   • 2.501 m – Vârful Dara, Munții Făgărașului. Făgărașul deschide lista, Făgărașul o închide.

Cel mai înalt vârf din întregul lanț Carpatic este situat în Munții Tatra, la granița Slovaciei cu Polonia. Acesta este Vârful Gerlachovský și măsoară 2.655 metri (exact 111 mai mult decât Moldoveanu). În Polonia, cel mai înalt vârf este Rysy (2.499 m), în Ungaria – Vârful Kékes (1.014 m), în Ucraina – Vârful Hovârla (2.061 m). 54% din lanțul Carpați este pe teritoriul României.