Șaua Cleopatrei face parte din grupa Munților Făgăraș, în zonă centrală, la o altitudine de 2.430 m, poziționată între celebrul vârf Negoiu și vârful Sărății, cu loc de cazare la cabana Negoiu.

Munții Făgăraș reprezintă o mare bogăție naturală a țării, ce cuprinde cunoscutul gol alpin protejat prin lege, cu scopul de a conserva frumusețea locului și de a proteja mediul. Aici regăsim cel mai înalt vârf muntos din țară, Vârful Moldoveanu, ce are o altitudine de 2.544 m, dar și Vârful Negoiu cu o înălțime de 2.536 m.

Iubitorii de drumeții montane aleg cel mai rapid traseu de o zi pentru a ajunge la Negoiu, punctul de plecare, dar și de întoarcere fiind cabana Negoiu, recomandată și pentru a dormi, a lua masa sau a face o pauză în alegerea altor destinații.

Cea mai utilizată rută este Cabana Negoiu- Căldarea Sărății- Piatra Prânzului- Șaua Cleopatrei- Acul Cleopatrei- Vârful Negoiu. O altă rută foarte apreciată este alegerea drumului spre dreapta de la Șaua Cleopatrei, de unde putem ajunge la Vârful Șerbota.

O dată ajunși la Piatra Prânzului, unde după cum spune și numele puteți lua o pauză de masă, traseul devine mai greu, mai stâncos și mai abrupt. Se recomandă ca vizitatorii să nu se avânte în acest traseu din prima, să aibe măcar 3 drumeții la minim 1.000 metri altitudine.

Există și o variantă prin care se poate merge pe drumul forestier din zonă, acesta făcând legătura între Barajul Vidraru- Cumpăna- Negoiu- Sălătrucu, deplasarea fiind posibilă cu autovehicule 4*4, echipate corespunzător.

Pentru parcurgerea expediției montane se recomandă purtarea unui echipament specific, ce cuprinde un rucsac, haine impermeabile, bocanci de munte, șapcă, lanternă frontală, bețe de trekking, sfoară, sac de dormit și un dispozitiv de localizare, respectiv comunicare. Rucsacul ar trebui să cuprindă o sticlă de apă de minim doi litri, sandwichuri, fructe și ronțăieli. Alimentarea cu apă proaspătă se face de la izvorul din Căldarea Mioarelor.

Unicitatea zonei este redată de minunățiile faunei, dar și de cele ale florei. Pădurile mixte de foioase și conifere acoperă pantele munților împodobiți cu cele mai frumoase flori, precum floare de colț, sângele voinicului, iedera albă, garofița de munte, bujor de munte, gențiană, smirdar, clopoței pitici sau panseaua de munte. Bineînțeles, în sezonul de vară regăsim și mici arbuști fructiferi din care putem degusta pe săturate, cum ar fi murul, afinul, zmeurul sau merișorul. Fauna bogată ne încântă privirile cu cocoșul de munte, capra neagră, vulturi de stâncă, șopărle de munte, șoimi, pești, veverițe, cerbi sau căprioare.

Etimologia numelui Șaua Cleopatrei, face referire la faptul că șaua reprezintă un punct de legătură cu Acele Cleopatrei, renumita regină egipteană, fiind un loc de popas pe o rută abruptă și un ultim reper până la Vârful Negoiu. Practic reprezintă baza unui punct geografic foarte cunoscut.

Șaua Cleopatrei este un loc foarte frumos ce își păstrează naturalețea și aspectul stâncos, fiind ideal pentru marii iubitori de munte, dar și pentru cei care doresc să trăiască senzați extreme. Blocul cristalin al locului, format din roci metamorfice sau șisturi cristaline formate de-a lungul timpului, este de o frumusețe rară. Acesta conferă peisajului, roci de culori, forme și dimensiuni diferite, fiind mult mai vizibile în zilele însorite, bucurându-ne privirea cu splendoarea lor.