Cabana Valea Sâmbetei – Vârful Moldoveanu

Marcaj: triunghi roșu – bandă roșie

Dificultate

Distanță

Durată: 6 – 9 H în funcție de pregătirea fizică

Diferență de nivel

Cabana Valea Sâmbetei – Fereastra Mare a Sâmbetei – Portița Viștei – Vârful Viștea Mare – Vârful Moldoveanu

De la Cabana Valea Sâmbetei pornim spre sud către Matterhorn-ul românesc urmând malul vestic al Râului Sâmbăta până la baza primului prag glaciar, la confluența celor două pârâuri care formează Râul Sâmbăta, loc unde poteca se ramifică spre sud continuând triunghiul galben care duce în Fereastra Mică a sâmbetei și spre sud-est punctul albastru care duce către Curmătura Răcorelelor.

Din acest punct, după ce traversăm apa, poteca bine definită continuă în serpentine urcând pron

unțat printre pâlcurile de jnepeni, afini, molizi, și ierburi și printre stânci. după ce trecem de pragul glaciar, ne abatem ușor spre est, trecem pe lângă Izvorul Doamnei și pătrundem într-o vâlcea, după care pe un urcuș domol, depășim bolovanii și intrăm în Căldarea Bună. De aici urcușul devine mai susținut, dar este puțin atenuat de serpentinele care te duc până în Fereastra Mare a Sâmbetei.

Ajunși în creasta principală, priveliștea îți alungă toată oboseala și îți dezvăluie măreția Munților Făgăraș.

De aci urmează urcușurile și coborâșurile specifice crestei Munâilor Făgăraș.

Poteca continuă spre vest, pe banda roșie a traseului principal de creastă, urcă Vârful Slănina 2268 m, coboară în Fereastra Mică a Sâmbetei unde întâlnim și Refugiul Fereastra Mică, apoi urcă spre vârful Gălășescu Mic 2433 m, trece de Fereastra Răcorelelor 2311 m, de aici începe iar urcușul spre vârful Gălășescu Mare 2470 m, coboară apoi Șaua Viștișoarei 2260 m, trece de vârful Galbenele 2456 m, coboară în Fereastra Ursului 2358 m, de aici mai departe către vârful Hârtopul Ursului 2461, Portița Viștei 2317 m, de unde începe urcarea către vârful Viștea Mare 2527 m. Din acest punct ieșim de pe banda roșie și ne îndreptăm către cel mai înalt vârf din Munții Făgăraș și din Carpații Românești, vârful Moldoveanu 2544 m.

Pentru cine nu este familiarizat cu traseul de creastă al munților Făgăraș, trebuie menționat că poteca nu urcă pe toate vârfurile, ea menținându-se pe curbă de nivel, astfel evitându-se suprasolicitarea.

Iarna în Munții Făgăraș este foarte aspră, riscul de avalanșă fiind unul extrem de mare, încă de la primele căderi de zăpadă.

Accesul este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor foarte antrenați și cu echipament complet de iarnă, colțari, piolet, cască, haine groase tehnice și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune.