Lacul Tătarilor
Despre
Lacul Tătarilor este o rezervație naturală mixtă, aflată la 3 kilometri sud-est de comuna Arpașu de Sus, din județul Sibiu. Acesta are o suprafață de 3,3 de hectare și se situează pe malul drept al râului Arpașu Mare.
Zona are un aspect mlăștinos și este bogată în depozite de turbă – aceasta este o varietate de cărbune de calitate inferioară; de asemenea, este o rocă sedimentară de culoare cafenie-închisă sau neagră, care s-a format prin descompunerea în ritm lent și carbonizarea parțială a materialului vegetal acumulat în zone mlăștinoase neaerisite.
Turbă
Turba se întrebuințează drept combustibil și, mai ales, ca îngrășământ natural. Un loc mlăștinos, despre care se știe că este o regiune bogată în turbă, poartă denumirea de turbărie. Grosimea stratului de turbă din Lacul Tătarilor depășește 9 metri, iar depozitul total comensurat este de cca. 180.000 metri pătrați.
Rezervația naturală Lacul Tătarilor a fost declarată zonă protejată în anul 2004, datorită speciilor floristice și faunistice rare. Unele dintre acestea se află pe lista roșie a IUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – și sunt protejate la nivel european.
Specii faunistice
Dintre speciile faunistice, merită menționate: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), tritonul cu creastă (Triturus cristatus) sau brotacul verde (Hyla arborea), o specie de broască care se remarcă prin aceea că trăiește pe plante.
În arealul rezervației mai pot fi admirate și specii floristice deosebite, precum: plopul tremurător (Populus tremula), mesteacănul arctic alb (Betula pubescens), limbărița (Alisma plantago), trifoiul de baltă (Menyanthes trifoliata), bulbucul de baltă (Caltha palustris), roua cerului (Drosera rotundifolia), calcea calului (Caltha laeta) sau un alt tip de limbariță (Alisma plantago-aquatica).