Cabana Valea Sâmbetei – Vârful Urlea – Vârful Dara
Cabana Valea Sâmbetei – Vârful Urlea – Vârful Dara Caracteristici Generale
Durată | 6 Ore |
Lungime | 5.3 Km |
Accesibilitate iarna | Dificil | Marcaje |
Cabana Valea Sâmbetei – Vârful Urlea – Vârful Dara Descarcă Rută GPS
Click pe butonul de mai jos pentru a descărca această rută în format KML. Pentru a folosi fișierul, îți recomandăm aplicațiile: AlpineQuest (Android - 25Lei) sau MapOut (iOS - 25 Lei). Ambele aplicații suportau încărcarea de rute KML la data redactării acestei pagini. Nu îți recomandăm să pleci pe munte folosind aplicații gratuite sau dependente de Internet pentru a funcționa.
Descarcă rutaCabana Valea Sâmbetei – Vârful Urlea – Vârful Dara
Marcaj: triunghi roșu – bandă roșie
Dificultate: mediu
Distanță
Durată
Diferență de nivel
Cabana Valea Sâmbetei – Vârful Urlea – Vârful Dara prin Fereastra Mare a Sâmbetei
De la Cabana Valea Sâmbetei pornim spre sud către Matterhorn-ul românesc urmând malul vestic al Râului Sâmbăta până la baza primului prag glaciar, la confluența celor două pârâuri care formează Râul Sâmbăta, loc unde poteca se ramifică spre sud continuând triunghiul galben care duce în Fereastra Mică a sâmbetei și spre sud-est punctul albastru care duce către Curmătura Răcorelelor.
Din acest punct, după ce traversăm apa, poteca bine definită continuă în serpentine urcând pronunțat printre pâlcurile de jnepeni, afini, molizi, și ierburi și printre stânci. după ce trecem de pragul glaciar, ne abatem ușor spre est, trecem pe lângă Izvorul Doamnei și pătrundem într-o vâlcea, după care pe un urcuș domol, depășim bolovanii și intrăm în Căldarea Bună. De aici urcușul devine mai susținut, dar este puțin atenuat de serpentinele care te duc până în Fereastra Mare a Sâmbetei.
Ajunși în creasta principală, priveliștea îți alungă toată oboseala și îți dezvăluie măreția Munților Făgăraș.
De aci urmează urcușurile și coborâșurile specifice crestei Munților Făgăraș.
Poteca continuă spre est, pe banda roșie a traseului principal de creastă, de aici urcușurile și coborâșurile devin mai line, urmând curba de nivel a versantului sudic. Vârful la Cheia Bândei 2383 m, este primul pe lângă care trecem, urmat de vârful lui Mogoș 2398 m. Înainte de vârful Urlea 2473 m, lăsăm în stânga poteca care duce pe vârf și mai departe până la Curmătura Moșului, cunoscută și sub numele de Șaua Calului, și continuă pe lângă vârful Iezerului, nu înainte să lase tot pe stânga traseul marcat cu cerc albastru care coboară spre refugiul și Lacul Urlea. În dreptul vârfului La cheia Bândei, părăsim poteca traseului principal de creastă, bandă roșie, și urmăm poteca nemarcată care merge către vârfurile Dara 2500 m și Hârtopul Dareii 2506 m. După vârful La Cheia Bândei, pe partea stângă a potecii, spre est, se deschide priveliștea către Căldarea Hârtoapei, cu fermecătoarele lacuri glaciare, Mioarelor, Geamăna de Sus, Geamăna de Jos și Scoica.
De la vârful Hârtopul Darei se poate ajunge la vârful Mușetescu 2495 m.
Iarna în Munții Făgăraș este foarte aspră, riscul de avalanșă fiind unul extrem de mare, încă de la primele căderi de zăpadă.
Accesul este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor foarte antrenați și cu echipament complet de iarnă, colțari, piolet, cască, haine groase tehnice și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune.