Turnul Archebuzierilor și Pânzarilor

Despre Turnul Archebuzierilor și Pânzarilor

În perioada medievală, Sibiul era împărțit în 2 părți distincte – Orașul de Sus și Orașul de Jos. Acesta a trecut printr-un proces de fortificare, prin construirea a 3 mari centuri de apărare, care înconjurau Orașul de Sus. Acestea constau în ziduri din piatră și cărămidă, având o înălțime
de aproximativ 10 metri. La anumite intervale ale zidului, au fost ridicate și turnuri și bastioane, cu rol suplimentar în apărare și supraveghere ale cetății medievale.

Sibiul medieval era un important centru administrativ și comercial, astfel că în inima cetății își aveau sediul numeroase bresle, adică organizații ale meșteșugarilor dintr-o anumită profesie. Aceștia aveau numeroase avantaje economice la procurarea materiei prime, dar și ateliere de desfacere în
piețele de aici. Însă, aceste bresle aveau și responsabilități față de oraș.

Cele mai importante bresle ale orașului au primit în grijă una dintre cele 4 mari porți, care permiteau accesul în cetate. Celelalte bresle primeau în custodie câte un turn, pe care trebuiau să îl întrețină și să îl aprovizioneze
cu armament.

În acest fel, în care unei invazii sau atac, turnurile erau mereu pregătite de apărare. De cele mai multe ori, turnurile primeau nume corespondent breslei care îl întreținea, cum ar fi spre exemplu
Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Pielarilor etc.

1366

Cele 3 mari centuri de fortificație au fost construite între secolul al XIII -lea și secolul al XIV -lea, cea de-a treia fiind finalizată în anul 1366. Ulterior, se adaugă alte ziduri și construcții, menite să sporească gradul de protecție al așezării și să includă și Orașul de Jos în circuitul cetății fortificate. Din această a treia centură fac parte Turnul de Poartă, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor și Turnul Archebuzierilor.

XVII

Inițial, Turnul Archebuzierilor și-a primit numele de la orificiile de la primul nivel, prin care se putea trage cu archebuza. Aceasta era o armă de foc folosită înainte de secolul al XVII -lea, predecesoare a muschetei. Ulterior, turnul și-a însușit și numele breslei în grija căruia este dat – Pânzarii sau Postăvarii.

1668

Turnul Archebuzierilor și Pânzarilor a fost ridicat undeva între 1357 și 1366, în același timp cu construirea celei de-a treia fortificații a orașului, în care este înglobat. Este cel mai bine păstrat turn din aceasta latură de apărare, împreună cu Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor, și este poziționat cel mai la sud dintre cele 3. Baza turnului este octogonală și este construită din piatră, până la înălțimea de 1 metru. Mai sus, el se continuă cu cărămidă și se ridică până la o înălțime totală de aproape 21 de metri. Turnul Archebuzierilor și Pânzarilor a fost consolidat în anul 1668, an ce este marcat printr-o inscripție de pe zidul acestuia.