Despre Turnul Archebuzierilor și Pânzarilor

În perioada medievală, Sibiul era împărțit în 2 părți distincte – Orașul de Sus și Orașul de Jos. Acesta a trecut printr-un proces de fortificare, prin construirea a 3 mari centuri de apărare, care înconjurau Orașul de Sus. Acestea constau în ziduri din piatră și cărămidă, având o înălțime
de aproximativ 10 metri. La anumite intervale ale zidului, au fost ridicate și turnuri și bastioane, cu rol suplimentar în apărare și supraveghere ale cetății medievale.

Sibiul medieval era un important centru administrativ și comercial, astfel că în inima cetății își aveau sediul numeroase bresle, adică organizații ale meșteșugarilor dintr-o anumită profesie. Aceștia aveau numeroase avantaje economice la procurarea materiei prime, dar și ateliere de desfacere în
piețele de aici. Însă, aceste bresle aveau și responsabilități față de oraș.

Cele mai importante bresle ale orașului au primit în grijă una dintre cele 4 mari porți, care permiteau accesul în cetate. Celelalte bresle primeau în custodie câte un turn, pe care trebuiau să îl întrețină și să îl aprovizioneze
cu armament.

În acest fel, în care unei invazii sau atac, turnurile erau mereu pregătite de apărare. De cele mai multe ori, turnurile primeau nume corespondent breslei care îl întreținea, cum ar fi spre exemplu
Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Pielarilor etc.