Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească Emil Sigheruș
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească Emil Sigheruș a fost înființat în anul 1997, ca mijloc de conservare și promovare a patrimoniului cultural material și intelectual al acestei minorități, a cărei prezență în sudul și nord-estul Transilvaniei datează din secolul al XII-lea.
Multe dintre exponate aparțin colecției Emil Sigheruș, transferată din patrimoniul fostului Muzeu Carpatin, acesta fiind întemeiat în anul 1885, dar și colecțiilor personale ale unor personalități de cultură din Sibiu, precum Julius Bielz, Wilhelm si Gisela Rosa Richter, Carl Engber si Erwin Ulbrich.
Patrimoniul muzeal este compus în prezent din aproape 9000 de piese expuse în trei colecții permanente: ceramică, port popular (textile și broderii) și piese de mobilier pictate.
De asemenea, subsolul imobilului din Piața Huet din Sibiu adăpostește cea mai mare colecție de cahle (plăci de teracotă sau de faianță pictate, folosite la construcția sobelor) din țară și una dintre cele mai mari din Europa.
Meșteșugul cahlelor este cercetat în cadrul unui studiu amplu, intitulat “Cahle Transilvane – Secolul XV-XIX”, prin care se aduce în atenția publicului interesat nu numai istoria și specificul acestei bresle, ci a raporturilor economice și culturale cu celelalte țări europene, dar și gradul de conviețuire și influențele reciproce dintre români și naționalitățile minoritare: sași, secui și unguri.
O altă expoziție permanentă se referă la portul popular și vestimentație, caracterizate prin numeroase influențe din lumea occidentală, datorate dezvoltării orașelor și a breslelor. Costumele populare săsești se deosebesc în funcție de zonă și de gradul de dezvoltare economică, însă toate se remarcă prin simplitate, eleganță și bun-gust.
Muzeul Etnografic și de Artă Populară Săsească a găzduit și numeroase expoziții temporare, în parteneriat cu diferite instituții culturale, cu scopul valorificării tradițiilor și operelor de artă populară lăsate moștenire de o comunitate cu vechime în ținutul Transilvaniei.
Dintre acestea, amintim: Meșteșug și artă în comunitățile săsești din Transilvania – mobilier pictat, cojocărit și olărit (2002- 2003), Ceramica săsească din sud-estul Transilvaniei (2004), Valorile comunității săsești sub amprenta timpului (2005), Ceramică și broderie. Elemente de ornamentică transilvăneană (2008) ș.a.