Bastionul Soldisch, cunoscut și sub numele de Bastionul Mercenarilor  – în limba germană Soldischbastei – a fost construit între anii 1622 și 1627 în orașul Sibiu. Acesta face parte din fortificațiile încadrate în centurile de apărare ale vechii cetăți transilvănene și este situat în capătul vestic al fortificațiilor, la intersecția dintre strada Bastionului și șoseaua Alba Iulia. Din anul 2004, acesta este inclus pe lista monumentelor istorice.  

Bastionul Mercenarilor este cel mai recent bastion construit în Sibiu și a servit în timpul luptelor antiotomane din secolul al XVII-lea, reușind să rămână intact, în ciuda atacului cu ghiulele incandescente în anul 1660. Pe zidurile acestuia pot fi văzute și în prezent cinci ghiulele de acest fel. 

În interiorul acestui bastion, în secolul al XVIII-lea a fost amenajată de către comitele Michael von Brukenthal o grădină cu fântână, înfrumusețată cu o ruină artificială și cu o colină realizată din bucăți de stâncă și o oranjerie (seră în care creșteau arbori exotici, de felul portocalilor și lămâilor). 

Cu ocazia festivităților militare, platforma bastionului devenea scena de pe care se trăgeau salve de artilerie. Pe una dintre laturile exterioare ale bastionului este ataşată cea mai frumoasă stemă a oraşului, printr-o placă de marmură albă.

La data de 10 noiembrie 1883, în Bastionul Soldisch se inaugurează Orfelinatul Evanghelic Lutheran, iar în anul 1903, în incinta rondelei de artilerie se construiește actualul orfelinat de copii. 

Ca stil arhitectural, construcția este specifică scopului pe care îl îndeplinea – acela de bastion de apărare – și este realizată din cărămidă și umplută cu pământ, astfel încât să reziste în fața atacurilor de artilerie. Zidurile acestuia au o grosime de 2 metri și o înălțime maximă de 10 metri.

Bastionul cuprindea și cazemate cu deschideri pentru tunuri. La aproximativ 1 metru de limita superioară, zidurile au fost prevăzute cu un brâu din piatră, făcând astfel imposibilă așezarea scărilor de asediu. Pe platforma pentagonală erau amplasate tunuri de contraatac. 

Arheologii sibieni susțin că amplasat sub bastionul Soldisch ar exista un tunel de lungime mică, destinat să asigure legătura cu perimetrul din exteriorul zidurilor.